Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru noroi

NOR├ôI1, noroaie, s. n. 1. P─âm├ónt amestecat cu ap─â ╚Öi muiat; glod, tin─â; loc, teren cu un asemenea p─âm├ónt. ÔŚŐ Noroi de sap─â (sau de foraj, de sond─â) = fluid constituit dintr-un amestec de argil─â sau marn─â ╚Öi ap─â, folosit ├«n timpul s─âp─ârii g─âurii de sond─â. 2. Fig. Ceea ce murd─âre╚Öte ╚Öi trebuie ├«nl─âturat; caracter, atitudine josnic─â, nedemn─â; dec─âdere moral─â; mediu dec─âzut, viciat. ÔŚŐ Expr. A ├«mpro╚Öca pe cineva cu noroi sau a zv├órli cu noroi ├«n cineva = a calomnia, a def─âima pe cineva. ÔÇô Din bg. naroj.
NORO├Ź2, noroiesc, vb. IV. Refl. ╚Öi tranz. A (se) afunda ├«n noroi1, a (se) ├«mpotmoli ├«n noroi1; a (se) murd─âri cu noroi1. ÔÇô Din noroi1.
NOR├ôI1, noroaie, s. n. 1. P─âm├ónt amestecat cu ap─â ╚Öi muiat; glod, tin─â; loc, teren cu un asemenea p─âm├ónt. ÔŚŐ Noroi de sap─â (sau de foraj, de sond─â) = fluid constituit dintr-un amestec de argil─â sau marn─â ╚Öi ap─â, folosit ├«n timpul s─âp─ârii g─âurii de sond─â. 2. Fig. Ceea ce murd─âre╚Öte ╚Öi trebuie ├«nl─âturat; caracter, atitudine josnic─â, nedemn─â; dec─âdere moral─â; mediu dec─âzut, viciat. ÔŚŐ Expr. A ├«mpro╚Öca pe cineva cu noroi sau a zv├órli cu noroi ├«n cineva = a calomnia, a def─âima pe cineva. ÔÇô Din bg. naroj.
NORO├Ź2, noroiesc, vb. IV. Refl. ╚Öi tranz. A (se) afunda ├«n noroi1, a (se) ├«mpotmoli ├«n noroi1; a (se) murd─âri cu noroi1. ÔÇô Din noroi1.
NOR├ôI1, noroaie, s. n. P─âm├«nt (de pe un loc umblat) amestecat cu apa adus─â de ploaie, de r├«uri etc.; glod, tin─â. V. n─âmol, mocirl─â. Era o cl─âdire veche... stropit─â de toate noroaiele, m├«njit─â de toate intemperiile naturii. ANGHEL, PR. 15. Ploaia c─âdea m─ârunt─â pe stradele nepavate... ╚Öi prin b─âl╚Ťile de noroi. EMINESCU, N. 33. Pulberea ╚Öi noroiul se succed─â cu o regularitate de desperat. NEGRUZZI, S. I 95. ÔŚŐ (├Än metafore ╚Öi compara╚Ťii, exprim─â ideea de murd─ârie, josnicie, dec─âdere etc.) T─âv─âlesc a mea sim╚Ťire ├«n noroi ca-ntr-un p├«r├«u. MACEDONSKI, O. I 279. ╚śi cu voi drap├«ndu-╚Öi nula, v─â citeaz─â to╚Ťi nerozii, Mestec├«nd veacul de aur ├«n noroiul greu al prozei. EMINESCU, O. I 149. ÔŚŐ Expr. A t├«r├« pe cineva ├«n noroi v. t├«r├«. A ├«mpro╚Öca pe cineva cu noroi (sau a zv├«rli cu noroi ├«n cineva) = a calomnia, a def─âima (pe cineva). ÔÇô Variant─â: n─âr├│i (BUDAI-DELEANU, ╚Ü. 170, HODO╚ś, P. P. 96) s. n.
NORO├Ź2, noroiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi cu noroi, a umple cu noroi; a cufunda, a ├«neca ├«n noroi. M─â ├«mp─âcam ╚Öi cu prim─âriile de-atunci ale ora╚Öelor, ce nu dau pe foc s─â strice drumurile ╚Öi s─â noroiasc─â uli╚Ťele cu ridicarea z─âpezii. MACEDONSKI, O. III 32. ├Än mijlocul acestei m─âri glodoase era noroit un car. CONTEMPORANUL, III 657.
norói1 s. n., pl. noroáie
noro├ş2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. noroi├ęsc, imperf. 3 sg. noroi├í; conj. prez. 3 s─â noroi├ísc─â
norói s. n., pl. noroáie
noro├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. noroi├ęsc, imperf. 3 sg. noroi├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. noroi├ísc─â
NOR├ôI s. 1. m├ól, mocirl─â, n─âmol, (rar) noroial─â, (├«nv. ╚Öi reg.) moceri╚Ť─â, (reg.) glod, mocioarc─â, n─âglod, n─âmal─â, pahn─â, t─âu, tin─â, (prin Transilv. ╚Öi Maram.) mocer─â. (Era mult ~ pe drum.) 2. (reg.) glod, im, imal─â, smolni╚Ť─â, tin─â, tinoroi. (Era plin de ~ pe pantaloni.) 3. noroi de foraj = fluid de foraj.
NORÓI s. v. ogor, pârloagă.
NORO├Ź vb. a se ├«mpotmoli, a se ├«ngloda, a se ├«nn─âmoli, a se n─âmoli, (rar) a se ├«nnoroi, (pop.) a se potmoli, (reg.) a se ├«ntina. (Carul s-a ~ ├«n drum.)
nor├│i (noro├íie), s. n. ÔÇô Glod, clis─â, n─âmol. Sl. naroj ÔÇ×elan, impulsÔÇŁ (Tiktin), din riti ÔÇ×a mi╚ÖcaÔÇŁ, cf. paroi. Der. din sl. nora ÔÇ×ascunz─âtoareÔÇŁ (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Mikloisch, Lexicon, 455; Cihac, II, 218) nu e probabil─â. Bg. noroj (Conev 40; Scriban) pare s─â provin─â din rom., deoarece ne-am fi a╚Öteptat la naroj, ca ├«n sl. ÔÇô Der. (├«)noroi, vb. (a ├«n─âmoli, a ├«nglodi; a tencui); noroial─â, s. f. (n─âmol, glod); noroios, adj. (cu noroi).
NOR├ôI ~o├íie n. P─âm├ónt muiat de apa ploilor sau a z─âpezilor topite; glod; tin─â. ÔŚŐ A ├«mpro╚Öca pe cineva cu ~ a calomnia, a def─âima pe cineva. /<bulg. naroj
A NORO├Ź ~i├ęsc tranz. rar 1) A face s─â se noroiasc─â. 2) A umple cu noroi; a murd─âri cu noroi. /Din noroi
A SE NORO├Ź m─â ~i├ęsc intranz. rar (despre vehicule, persoane etc.) A intra ad├ónc ├«n noroi (f─âr─â a putea ├«nainta); a se ├«ngloda; a se ├«nn─âmoli; a se ├«mpotmoli. /Din noroi
noroiu n. 1. amestec de p─âm├ónt sau nisip cu ploaie form├ónd o materie mai mult sau mai pu╚Ťin consistent─â; 2. fig. stare josnic─â, banalitate: ├«n noroiul greu al prozei EM. [Cf. slav. NARO─Č, n─âval─â].
nor├│─ş n., pl. oa─şe (bg. noro─ş, id.). Vest. Glod, tin─â, p─âm├«nt mu─şat de ap─â (ploa─şe ╚Ö.a.). Pl. Noro─ş ad├«nc ╚Öi ├«ntins pe drum: armata ├«nainta pin noroa─şe. Fig. Mocirl─â, stare josnic─â, loc abject, decaden╚Ť─â: ├«n ce noro─ş se t─âv─âle╚Öte!
NOROI s. 1. m├«l, mocirl─â, n─âmol, (rar) noroial─â, (├«nv. ╚Öi reg.) moceri╚Ť─â, (reg.) glod, mocioarc─â, n─âglod, n─âmal─â, pahn─â, t─âu, tin─â, (prin Transilv. ╚Öi Maram.) mocer─â. (Era mult ~ pe drum.) 2. (reg.) glod, im, imal─â, smolni╚Ť─â, tin─â, tinoroi. (Era plin de ~ pe pantaloni.)
noroi s. v. OGOR. PÎRLOAGĂ.
NOROI vb. a se împotmoli, a se îngloda, a se înnămoli, a se nămoli, (rar) a se înnoroi, (pop.) a se potmoli, (reg.) a se întina. (Carul s-a ~ în drum.)
a împroșca (pe cineva) cu noroi expr. a calomnia (pe cineva), a defăima.
a se ├«nfunda ├«n noroi / ├«n mocirl─â expr. 1. a duce o via╚Ť─â din ce ├«n ce mai imoral─â; a fi depravat / destr─âb─âlat. 2. a se compromite. 3. a se ├«ntov─âr─â╚Öi cu persoane dec─âzute, a intra ├«ntr-un mediu degradant.

Noroi dex online | sinonim

Noroi definitie

Intrare: noroi (s.n.)
noroi 1 s.n. substantiv neutru
Intrare: noroi (vb.)
noroi 2 vb. conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb reflexiv tranzitiv