Dicționare ale limbii române

4 definiții pentru normoblast

NORMOBLÁST s.n. Globulă roșie nedezvoltată din măduva hematopoietică, care, în cazul anemiei, poate ajunge și în sânge. [< fr. normoblaste, cf. gr. norma – regulă, blastos – vlăstar].
NORMOBLÁST s. n. globulă roșie nucleată din măduva hematopoietică, care dă naștere eritrocitului. (< fr. normoblaste)
NORMOBLÁST (< fr. {i}; {s}; lat. norma „regulă” + gr. blastos „mugure”) s. n. Globulă roșie imatură, nucleată, care se găsește în mod normal în măduva hematopoetică, fiind precursoarea imediată a eritrocitului la om. În unele cazuri patologice (ex. anemii hemolitice), n. poate ajunge în sângele circulant.
NORMO- „normal”. ◊ L. norma „lege, regulă, model” > fr. normo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. normo-. □ ~blast (v. -blast), s. n., globulă roșie nedezvoltată care se găsește în mod normal în măduva hematopoietică; ~cit (v. -cit), s. n., globulă roșie adultă care provine dintr-un normoblast; ~cromazie (v. -cromazie), s. f., reacție normală la colorant, prezentată de o celulă sau de un țesut organic; ~drom (v. -drom), adj., (despre o contracție cardiacă) care se propagă în sens normal; ~tip (v. -tip), s. n., persoană normală, echilibrată funcțional și structural; ~topie (v. -topie), s. f., localizare normală a formațiunilor anatomice.

normoblast definitie

normoblast dex

Intrare: normoblast
normoblast