NORD-ÉSTIC, -Ă, nord-estici, -ce, adj. De (la) sau dinspre nord-est, spre nord-est. – Nord-est + suf. -ic.

NORD-VÉSTIC, -Ă, nord-vestici, -ce, adj. De (la) sau dinspre nord-vest, spre nord-vest. – Nord-vest + suf. -ic.

NÓRDIC, -Ă, nordici, -ce, adj. Care este situat în (sau la, spre) nord, care provine (sau este originar) din nord; care aparține nordului. ♦ (Substantivat) Persoană care face parte dintr-o populație care trăiește în regiunile de nord ale globului ori ale Europei sau care are înfățișare ori însușiri specifice omului de la nord. – Din fr. nordique, germ. nordisch, it. nordico.

NORD-ÉSTIC, -Ă, nord-estici, -ce, adj. De (la) sau dinspre nord-est, spre nord-est. – Nord-est + suf. -ic.

NORD-VÉSTIC, -Ă, nord-vestici, -ce, adj. De (la) sau dinspre nord-vest, spre nord-vest. – Nord-vest + suf. -ic.

NÓRDIC, -Ă, nordici, -ce, adj. Care este situat în (sau la, spre) nord, care provine (sau este originar) din nord; care aparține nordului. ♦ (Substantivat) Persoană care face parte dintr-o populație care trăiește în regiunile de nord ale globului ori ale Europei sau care are înfățișare ori însușiri specifice omului de la nord. – Din fr. nordique, germ. nordisch, it. nordico.

NORD-ÉSTIC, -Ă, nord-estici, -e, adj. De la nord-est, spre nord-est.

NORD-VÉSTIC, -Ă, nord-vestici, -e, adj. De la nord-vest, spre nord-vest.

NÓRDIC, -Ă, nordici, -e, adj. De nord, de la nord. Asemenea zeilor întunecați din epopeile nordice. EMINESCU, N. 34. ♦ (Substantivat) Persoană cu înfățișare sau cu însușiri ale omului de la nord. E un bărbat înalt... figură de nordic. SAHIA, U.R.S.S. 189.

nord-éstic adj. m., pl. nord-éstici; f. nord-éstică, pl. nord-éstice

nord-véstic adj. m., pl. nord-véstici; f. nord-véstică, pl. nord-véstice

nórdic adj. m., pl. nórdici; f. nórdică, pl. nórdice

nord-éstic adj. m. estic

nord-véstic adj. m. vestic

nórdic adj. m., pl. nórdici; f. sg. nórdică, pl. nórdice

NORD-ÉSTIC adj. (GEOGR.) (înv.) nord-ostic.

NORD-VÉSTIC adj. (GEOGR.) (înv.) nord-apusean.

NÓRDIC adj. 1. v. arctic. 2. v. boreal.

Nordic ≠ meridional, sudic

NORD-ÉSTIC, -Ă adj. De (la) nord-est, spre nord-est. [< nord-est + -ic].

NORD-VÉSTIC, -Ă adj. De (la) nord-vest, spre nord-vest. [< nord-vest + -ic].

NÓRDIC, -Ă adj. De (la) nord. [Cf. germ. nordisch, fr. nordique, it. nordico].

NÓRDIC, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) de (la) nord. (< fr. nordique)

NÓRDIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care este situat la polul nord; de nord; arctic; boreal. 2) Care vine de la nord sau este îndreptat spre nord. Direcție ~că. 3) Care ține de regiunile de nord; propriu regiunilor de nord; arctic. Popoare ~ce. 4) și substantival (despre persoane) Care este originar de la nord sau are trăsături specifice locuitorilor nordului. /<fr. nordique, germ. nordisch, it. nordico

nordic a. dela Nord.

* nórdic, -ă adj. De nord, septentrional: țară nordică.

NORD-ESTIC adj. (GEOGR.) (înv.) nord-ostic.

nord-ostic adj. v. NORD-ESTIC.

NORD-VESTIC adj. (GEOGR.) (înv.) nord-apusean.

NORDIC adj. (GEOGR.) 1. arctic, (astăzi rar) boreal, septentrional. (Regiunile ~.) 2. boreal, septentrional. (Emisfera ~.)

CONSILIUL NORDIC, organizație guvernamentală regională, creată în 1952 (își începe activitatea în 1953), în scopul promovării cooperării în domeniul politic, economic, social și cultural între țările nord-europene membre (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia). Organe principale: Prezidiul, Consiliul, secretariatele membre din fiecare țară membră, comitetele permanente.