Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

NORD s. n. 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale aflat ├«n direc╚Ťia Stelei Polare; miaz─ânoapte. (Adjectival) Polul Nord. ÔŚŐ Nord magnetic = direc╚Ťie ├«n care se ├«ndreapt─â ├«ntotdeauna v├órful unui ac magnetic. ÔŚŐ Loc. adj. De nord = nordic.Parte a globului p─âm├óntesc, a unui continent, a unei ╚Ť─âri etc. a╚Öezat─â spre nord (1); ╚Ťinut nordic. ÔÖŽ Popoarele, lumea etc. din aceste regiuni. ÔÇô Din fr. nord, germ. Nord.
NORD-AMERIC├üN, -─é nord-americani, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Americii de Nord sau, p. restr., a Statelor Unite ale Americii sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Americii de Nord sau nord-americanilor (1), privitor la America de Nord ori la nord-americani; p. restr. care apar╚Ťine Statelor Unite ale Americii sau popula╚Ťiei lor, privitor la Statele Unite ale Americii sau la popula╚Ťia lor. ÔÇô Nord + american. Cf. fr. nord-americain, germ. nord-amerikanisch.
NORD-AMERIC├üNC─é, nord-americance, s. f. Femeie care face parte din popula╚Ťia Americii de Nord sau, p. restr., a Statelor Unite ale Americii sau este originar─â de acolo. ÔÇô Nord-american + suf. -c─â.
NORD-COREE├üN, -─é, nord-coreeni, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia Republicii Populare Democrate Coreene sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine nord-coreenilor (1) sau statului lor, privitor la nord-coreeni ori la statul lor. ÔÇô Nord + coreean. Cf. fr. nord-cor├ęen.
NORD-COREE├üNC─é, nord-coreence, s. f. Femeie care face parte din popula╚Ťia Republicii Populare Democrate Coreene sau este originar─â de acolo. ÔÇô Nord-coreean + suf. -c─â.
NORD-DUN─éRE├üN, -E├üN─é, nord-dun─âreni, -e, adj. Care apar╚Ťine teritoriilor situate ├«n nordul Dun─ârii sau popoarelor de acolo, privitor la aceste teritorii sau la popoarele lor; originar din nordul Dun─ârii. ÔÇô Nord + dun─ârean.
NORD-VIETNAM├ëZ, -─é, nord-vietnamezi, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care f─âcea parte din popula╚Ťia Republicii Democrate Vietnam sau era originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine nord-vietnamezilor (1) sau statului lor, privitor la nord-vietnamezi ori la statul lor. [Pr.: -vi-et-] ÔÇô Nord + vietnamez.
NORD s. n. sg. 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale aflat ├«n direc╚Ťia stelei polare; miaz─ânoapte. (Adjectival) Polul Nord. ÔÖŽ Nord magnetic = direc╚Ťie ├«n care se ├«ndreapt─â ├«ntotdeauna v├órful unui ac magnetic. ÔŚŐ Loc. adj. De nord = nordic. 2. Parte a globului p─âm├óntesc, a unui continent, a unei ╚Ť─âri etc. a╚Öezat─â spre nord (1); ╚Ťinut nordic. ÔÖŽ Popoarele, lumea etc. din aceste regiuni. ÔÇô Din fr. nord, germ. Nord.
NORD-AMERIC├üN, -─é, nord-americani, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Americii de Nord sau, p. restr., a Statelor Unite ale Americii sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine Americii de Nord sau popula╚Ťiei ei, privitor la America de Nord sau la popula╚Ťia ei; p. restr. care apar╚Ťine Statelor Unite ale Americii sau popula╚Ťiei lor, privitor la Statele Unite ale Americii sau la popula╚Ťia lor; originar din aceste ╚Ťinuturi. ÔÇô Nord + american. Cf. fr. nord-am├ęricain, germ. nord-amerikanisch.
NORD-COREE├üN, -─é, nord-coreeni, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Republicii Populare Democrate Coreene sau este originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťine nord-coreenilor (1) sau statului lor, privitor la nord-coreeni sau la statul lor. ÔÇô Nord + coreean. Cf. fr. nord-cor├ęen.
NORD-DUN─éRE├üN, -E├üN─é, nord-dun─âreni, -e, adj. Care apar╚Ťine teritoriilor situate ├«n nordul Dun─ârii sau popoarelor de acolo, privitor la aceste teritorii sau la popoarele lor; originar din nordul Dun─ârii. ÔÇô Nord + dun─ârean.
NORD-VIETNAM├ëZ, -─é, nord-vietnamezi, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care f─âcea parte din popula╚Ťia de baz─â a Republicii Democrate Vietnam sau era originar─â de acolo. 2. Adj. Care apar╚Ťinea nord-vietnamezilor (1) sau statului lor, privitor la nord-vietnamezi sau la statul lor. [Pr.: -vi-et-] ÔÇô Nord + vietnamez.
NORD s. n. 1. Unul din cele patru puncte cardinale, opus sudului ╚Öi aflat ├«n direc╚Ťia stelei polare; miaz─ânoapte. Umblu cu busola ├«n buzunar ╚Öi, oriunde a╚Ö fi, eu caut nordul. SEBASTIAN, T. 32. ÔŚŐ Nord magnetic = direc╚Ťie ├«n care se ├«ndreapt─â totdeauna cap─âtul nord al unui ac magnetic. ÔŚŐ Loc. adj. De nord = nordic. S├«ntem ├«n cel mai de nord punct al hotarului petrolifer. BOGZA, A. ├Ä. 28. ÔŚŐ Loc. adv. La (sau spre, c─âtre, ├«nvechit despre) nord. Despre nord, te sui pe o sc─âri╚Ť─â la o n─âl╚Ťime de 15 palme ╚Öi intri ├«ntr-o s─âli╚Ť─â ├«ngust─â. NEGRUZZI, S. I 311. 2. Parte a globului p─âm├«ntesc, a unui continent, a unei ╚Ť─âri, a unui ora╚Ö etc. a╚Öezat─â spre nord (1); ╚Ťinut nordic. Frumoasa copil─â a nordului... avea s─â-╚Öi aleag─â chiar ast─âzi un mire. ALECSANDRI, T. I 455. Carol al XII-lea... adusese spaim─â ├«n tot nordul Europei. NEGRUZZI, S. I 177. ÔŚŐ (Adjectival, ├«n expr.) Polul nord.
NORD-AMERIC├üN, -─é, nord-americani, -e, adj. (Uneori substantivat) Care este din America de Nord; care apar╚Ťine Americii de Nord; (prin restric╚Ťie) care ╚Ťine de Statele Unite ale Americii de Nord.
NORD-EST s. n. Punct cardinal secundar, situat ├«n direc╚Ťia bisectoarei unghiului format de direc╚Ťiile nord ╚Öi est; parte a globului p─âm├«ntesc, a unui continent, a unei ╚Ť─âri etc., a╚Öezat─â ├«ntre nord ╚Öi est.
NORD-ÉSTIC, -Ă, nord-estici, -e, adj. De la nord-est, spre nord-est.
*Nord (zon─â geografic─â) s. propriu n.
nord s. n.; abr. N
nord-americán adj. m., s. m., pl. nord-americáni; adj. f., s. f. nord-americánă, pl. nord-americáne
nord-americáncă s. f., g.-d. art. nord-americáncei; pl. nord-americánce
nord-coree├ín adj. m., s. m., pl. nord-core├ęni; adj. f., s. f. nord-coree├ín─â, pl. nord-core├ęne
*nord-coree├ínc─â s. f., g.-d. art. nord-core├ęncei; pl. nord-core├ęnce
nord-dun─âre├ín adj. m., pl. nord-dun─âr├ęni; f. nord-dun─âre├ín─â, pl. nord-dun─âr├ęne
nord-├ęst s. n.; abr. N-E
nord-├ęstic adj. m., pl. nord-├ęstici; f. nord-├ęstic─â, pl. nord-├ęstice
nord-vietnam├ęz (-vi-et-) adj. m., s. m., pl. nord-vietnam├ęzi; adj. f., s. f. nord-vietnam├ęz─â, pl. nord-vietnam├ęze
!P├│lul Nord s. propriu m.
nord s. n., simb. N
nord-americán s. m., adj. m. american
nord-americáncă s. f. americancă
nord-coreeán s. m., adj. m. coreean
nord-dunăreán adj. m. dunărean
nord-vietnam├ęz s. m., adj. m. vietnamez
P├│lul Nord s. m. + s. n.
NORD s. (GEOGR.) miaz─ânoapte, (livr.) septentrion, (├«nv. ╚Öi reg.) criv─â╚Ť, (prin vestul Transilv.) sc─âp─âtat, (├«nv.) sever. (O furtun─â dinspre ~.)
NORD-ÓSTIC adj. v. nord-estic.
Nord Ôëá sud
NORD s.n. 1. Punct cardinal care se afl─â ├«n direc╚Ťia stelei polare; miaz─ânoapte. 2. ╚Üinut, regiune etc. de la nord (1). [Cf. fr. nord, it. nord, germ. Nord].
NORD s. n. 1. punct cardinal care se afl─â ├«n direc╚Ťia Stelei Polare; miaz─ânoapte. 2. ╚Ťinut, regiune etc. de la nord (1). (< fr., engl. nord)
NORD-AMERIC├üN, -─é adj., s. m. f. (locuitor) din America de Nord sau (p. ext.) al S.U.A. (< fr. nordam├ęricain)
NORD-COREE├üN, -─é adj., s. m. f. (locuitor) din Coreea de Nord. (< fr. nord-cor├ęen)
NORD n. 1) (├«n opozi╚Ťie cu sud) Punct cardinal care se afl─â ├«n direc╚Ťia stelei polare; miaz─ânoapte. ÔŚŐ ~-vest punct cardinal intermediar care indic─â direc╚Ťia ├«ntre nord ╚Öi vest. ~-est punct cardinal intermediar, care indic─â direc╚Ťia ├«ntre nord ╚Öi est. De ~ nordic. 2) Parte (a globului p─âm├óntesc, a unui continent, a unei ╚Ť─âri etc.) care este situat─â ├«n aceast─â direc╚Ťie ├«n raport cu restul teritoriului. ~ul ╚Ť─ârii. 3) rar V├ónt care sufl─â din aceast─â direc╚Ťie; criv─â╚Ť. /<fr. nord, germ. Nord
Margareta de Valdemar (Semiramida Nordului) f. guvernă ca regentă Suedia, Norvegia și Danemarca (1358-1412).
Nord n. 1. punctul orizontului dinspre partea stelei polare; 2. ╚Ťar─â septentrional─â: om dela Nord.
Nord (Capul) n. promontoriu la N. Norvegiei. ÔĽĹ (Canalul): str├ómtoare ├«ntre Irlanda si Sco╚Ťia. ÔĽĹ (Marea de), partea Oceanului Atlantic coprins─â ├«ntre Norvegia, Danemarca, Germania, Olanda, Belgia, Fran╚Ťa si Anglia.
Nord n. numele unui departament francez: 1.867.000 loc., cu cap. Lille.
Nord-Est n. punct situat la egal─â distan╚Ť─â ├«ntre E. ╚Öi N.
* nord n. (fr. nord, d. germ. nord; sp. norte). Meaz─â-noapte, acea parte a p─âm├«ntulu─ş care e spre stea┼şa polar─â. ╚Üar─â (regiune) de la nord: America de Nord, om de nord. V. sud, vest, est.
NORD s. (GEOGR.) miaz─ânoapte, (livr.) septentrion, (├«nv. ╚Öi reg.) criv─â╚Ť, (prin vestul Transilv.) sc─âp─âtat, (├«nv.) sever. (O furtun─â dinspre ~.)
nord-apusean adj. v. NORD-VESTIC.
NORD-EST s. (GEOGR.) (înv.) nord-ost.
NORD-ESTIC adj. (GEOGR.) (înv.) nord-ostic.
nord-ost s. v. NORD-EST.
nord-ostic adj. v. NORD-ESTIC.
nord-ovest s. v. NORD-VEST.
AMERICA DE NORD: 24,2 mil. km2 (inclusiv insulele ├«nvecinate); c. 354,5 mil. loc. (1988). Cuprins─â ├«ntre Oc. Atlantic, Oc. Pacific ╚Öi Oc. ├Änghe╚Ťat, se ├«ntinde de la 83┬░40ÔÇ▓ lat. N (Capul Morris Jesup din Groelanda) la 17┬░ lat. N (Istmul Tehuantepec), pe c. 7.300 km ╚Öi de la 168┬░08ÔÇ▓ long. V (Capul Prin╚Ťului de Wales) la 55┬░40ÔÇ▓ long. V (Capul Charles din Pen. Labrador), pe c. 5.000 km. Relief. ├Än V se ├«ntinde un sistem muntos ├«nalt, format din depozite paleozoice, mezozoice ╚Öi ter╚Ťiare puternic cutate, faliate ╚Öi ╚Öariate, cu vulcanism intens ├«n trecut, slab ├«n prezent, cu seismicitate puternic─â ╚Öi cu numeroase urme glaciare cuaternare. Alt. max.: 6.164 m (vf. McKinley din M-╚Ťii Alask─âi). Se desf─â╚Öoar─â sub forma a dou─â lan╚Ťuri, orientate pe direc╚Ťia N-S: Cordiliera Pacific─â (├«n V), cu ├«n─âl╚Ťimi mijlocii ╚Öi Cordiliera St├«nco╚Öilor (├«n E), mai ├«nalt─â ╚Öi mai gola╚Ö─â. ├Äntre culmile lor se afl─â o serie de pod. ├«nalte, de v├«rst─â ter╚Ťiar─â, pe roci bazaltice (Pod. Columbia Britanic─â), pe forma╚Ťiuni sedimentare (Pod. Colorado), ├«n care r├«urile au t─âiat v─âi ad├«nci ├«n form─â de canion (Colorado), sau pe roci mai vechi, cristaline (Scutul Canadian). ├Än E sistemului muntos, relieful are alt. medii reduse (200-500 m) ╚Öi s-a format pe depozite mezozoice ╚Öi ter╚Ťiare. M-╚Ťii Apala╚Öi cuta╚Ťi ├«n Carbonifer, se ├«ntind de-a lungul coastei Oc. Atlantic, fiind forma╚Ťi din culmi paralele, care spre E se termin─â printr-un abrupt, numit ÔÇ×Fall lineÔÇŁ (Linia Cascadelor). ├Äntre M-╚Ťii Apala╚Öi ╚Öi Cordiliera St├«nco╚Öilor se desf─â╚Öoar─â Pod. ├Änalt al Preriilor ╚Öi C. Mississippi, joas─â aluvionar─â, de v├«rst─â cuaternar─â, care se termin─â spre S cu C. Golfului Mexic.
CAPUL NORD (NORDKAPP), cap. ├«n N Europei, situat pe ins. norvegian─â Mageroy, la 71┬░11ÔÇ▓ lat. N ╚Öi 25┬░48ÔÇ▓ long. E, cel mai nordic punct al continentului.
CAROLINA DE NORD (NORTH CAROLINA) [n╔ö:╬Ş k├Žr╔Öl├íin╔Ö], stat ├«n E S.U.A.; 136,4 mii km2; 6,6 mil. loc. (1989). Centrul ad-tiv: Raleigh. Ind. aluminiului. Culturi de tutun (primul loc ├«n S.U.A.), cereale ╚Öi bumbac. Cre╚Öterea animalelor.
CONFEDERAȚIA GERMANIEI DE NORD, uniune de state creată în 1866, formată din 22 de state, sub conducerea Prusiei.
DAKOTA DE NORD (NORTH [n╔ö:╬Ş] DAKOTA), stat ├«n N S.U.A.; 183,1 mii km2; 635 mii loc. (1993). Centru ad-tiv: Bismarck. Expl. de petrol, gaze naturale ╚Öi lignit. Gr├óu, orz, cre╚Öterea bovinelor, porcinelor ╚Öi ovinelor.
DVINA DE NORD, fl. ├«n Federa╚Ťia Rus─â; 750 km. Se formeaz─â prin unirea r├óurilor Suhona ╚Öi Iug ╚Öi se vars─â printr-o delt─â ├«n Marea Alb─â, ├«n apropiere de Arhanghelsk. Legat prin canale de Volga. Naviga╚Ťia (c. 525 km). Pescuit.
INSULA DE NORD (NORTH ISLAND [no:╬Ş ├íil╔Önd]), insul─â ├«n Arh. Noua Zeeland─â, separat─â de Insula de Sud prin str. Cook; 114,7 mii km2; 2,55 mil. loc. (1991). Ora╚Öe pr.: Auckland, Wellington, Hamilton, Hastings, Gisborne. Relief muntos vulcanic, cu lacuri, gheizere ╚Öi solfatare. Alt. max.: 2,797 m (vulcanul Ruapehu). Terminat─â ├«n NV cu pen. Auckland. Parcuri na╚Ťionale. Descoperit─â de A.J. Tasman ├«n 1642.
IRLANDA DE NORD (ULSTER [├ílst╔Ö], NORTHERN IRELAND [n├│:├░╔Ön ├íi╔Öl╔Önd]), terit. ├«n NE ins. Irlanda, parte component─â a Regatului Unit al Marii Britanii ╚Öi Irlandei de Nord (din 1921); 14,1 mii km2; 1,6 mil. loc. (1991). Ora╚Öe pr.: Belfast, Londonderry, Newtownabbey. Constr. navale, aeronautice, de utilaj textil ╚Öi echipament de calcul. ├Än agricultur─â predomin─â cre╚Öterea animalelor pentru carne ╚Öi lapte. Se cultiv─â ov─âz, cartofi, in ╚Öi plante furajere. Dup─â 1968 s-a declan╚Öat o grav─â criz─â social-politic─â ├«ntre comunit─â╚Ťile religioase catolic─â ╚Öi protestant─â; ├«n 1972-1973, guvernul britanic a suspendat guvernarea local─â. Ca r─âspuns, atentatele I.R.A. s-au ├«nmul╚Ťit f─âc├ónd numeroase victime ╚Öi provoc├ónd mari pagube materiale. ├Än urma apelurilor conjugate de Marea Britanie ╚Öi Irlanda (dec. 1993), care propuneau aripii politice (Sinn Fein) a I.R.A. s─â participe la negocieri cu condi╚Ťia ├«ncet─ârii atacurilor teroriste, acestea s-au diminuat, dar au fost reluate ├«n preajma alegerilor legislative din 1997 din Marea Britanie. La 10 apr. 1998, a fost ├«ncheiat un acord de pace (sub patronaj american), care a pus cap─ât conflictului ce dura de 30 de ani ├«ntre protestan╚Ťi ╚Öi catolici. Acordul a fost ├«ncheiat ├«ntre guvernele Marii Britanii ╚Öi Irlandei ╚Öi a partidelor politice din Irlanda de Nord. Unele fac╚Ťiuni din I.R.A. nu recunosc acest acord, desf─â╚Öur├ónd ├«n continuare activit─â╚Ťi teroriste.
MAREA NORDULUI, mare ├«n NV Europei, ├«n bazinul Oc. Atlantic, cuprins─â ├«ntre Arh. Britanic, Scandinavia, pen. Iutlanda ╚Öi ╚Ť─ârmul ╚Ü─ârilor de Jos. ├Än N comunic─â cu Marea Norvegiei, ├«n E, prin str├ómtorile daneze Skagerrak ╚Öi Kattegat, cu Marea Baltic─â, iar ├«n SV, prin str. Pas de Calais, cu Marea M├ónecii; 575 mii km2; lungimea: 970 km; l─â╚Ťimea max.: 560 km. Ad. medie: 94 m; ad. max.: 809 m. Temp. medie a apei: 5,5┬░C ├«n febr. ╚Öi 15┬░C ├«n aug. Salinitatea: 32ÔÇ░. ├Än S se dezvolt─â Dogger Bank. ├Än ea se vars─â Elba, Rinul, Tamisa. Pescuit ╚Öi naviga╚Ťie intense. Porturi pr.: Aberdeen, Middlesbrough, Haga, Esjberg, Stavanger, Bergen.
MARELE DRUM MARITIM DE NORD, cale maritim─â navigabil─â care leag─â oceanele Atlantic ╚Öi Pacific, trec├ónd prin m─ârile m─ârgina╚Öe ale Oc. ├Änghe╚Ťat. Primul care a realizat acest drum a fost N.A.E. Nordenskj├Âld (1878-1879) cu vasul ÔÇ×VegaÔÇŁ. Dup─â 1935, trecerea pe acest drum se face ├«n mod regulat, datorit─â sp─ârg─âtoarelor de ghea╚Ť─â, unind partea european─â a Federa╚Ťiei Ruse cu porturile Extremului Orient. Se mai nume╚Öte ╚Öi Pasajul de Nord-Est.
NORD-AFRIC├üN, -─é (< nord + african) s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. (La pl.) Popoare care locuiesc ├«n Africa de Nord, ├«n Maghreb; persoan─â care locuie╚Öte sau este originar─â dintr-o ╚Ťar─â a Maghrebului. 2. Adj. Care apar╚Ťine Africii de Nord, privitor la Africa de Nord.
NORD-DUN─éRE├üN, -─é (< nord + dun─ârean) adj. Care apar╚Ťine teritoriului situat ├«n nordul Dun─ârii sau popoarelor de aici, privitor la acest teritoriu sau la popoarele care locuiesc aici; originar din nordul Dun─ârii.
NORD-OSTSEE-KANAL [nort ├│stze: kana:l] (Canalul Kiel), canal navigabil ├«n partea de N a Germaniei (Schleswig-Holstein), care une╚Öte M. Baltic─â cu M. Nordului, ├«ntre G. Kiel ╚Öi G. Helgoland. Lungime: 98,7 km; l─â╚Ťime 102,5 m; ad. min.: 11,3 m. A fost construit ├«ntre 1885 ╚Öi 1897 ╚Öi are dou─â ecluze.
ORGANIZA╚ÜIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD (O.T.A.N.; ├«n engl.: North Atlantic Treaty Organization ÔÇô N.A.T.O.), organiza╚Ťie guvernamental─â regional─â (bloc politico-militar), creat─â ├«n baza tratatului semnat la Washington la 4 apr. 1949 (a╚Öa-numitul Pact al Atlanticului), cu sediu la Bruxelles ÔÇô Belgia (p├ón─â ├«n 1967, la Paris), ├«n scopul asigur─ârii securit─â╚Ťii comune a statelor membre prin cooperare ╚Öi consultare ├«n domeniile politic, militar ╚Öi economic, precum ╚Öi ├«n domeniul social-╚Ötiin╚Ťific ╚Öi ├«n alte sectoare. Are 19 membre (2003): Belgia, Canada, Danemarca, Fran╚Ťa, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, S.U.A. (membri fondatori), Grecia, Turcia (din 1952), R.F. Germania (din 1955), Spania (din 1982), Cehia, Polonia, Ungaria (din 12 martie 1999). Reuniunea de la Praga (21 nov. 2002) a hot─âr├ót s─â se lanseze invita╚Ťii de aderare ├«n 2004 unui grup de ╚Ť─âri (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Rom├ónia, Slovacia ╚Öi Slovenia). Noii membri vor c─âp─âta statut de membru deplin ├«n 2004 dup─â ce parlamentele celor 19 state vor ratifica aceast─â hot─âr├óre. Organul suprem al N.A.T.O. este Consiliul Atlanticului, care reune╚Öte reprezentan╚Ťii statelor membre ╚Öi decide ├«n unanimitate, asupra problemelor administrative ╚Öi financiare. Consiliul, cu sediu la Bruxelles, este asistat de numeroase Comitete ╚Öi Grupuri de de lucru (constituite pentru examinarea problemelor interne sau a celor particulare) ╚Öi de Secretariatul interna╚Ťional. Al─âturi de aceste organisme cu caracter civil sunt cele militare: Comitetul Militar condus de un Pre╚Öedinte permanent ales la nivelul ╚śefilor Marilor State Majore (pentru o perioad─â de 2 ani), Comitetul de Planificare a Ap─âr─ârii, patru Comandamente Regionale ╚Öi 14 Agen╚Ťii subordonate Comitetului Militar. Din 1994 N.A.T.O. s-a deschis c─âtre ╚Ť─ârile din Europa Central─â ╚Öi de Est prin Parteneriatul pentru Pace, care prevede participarea la manevre comune ╚Öi la schimbul de informa╚Ťii militare, dar f─âr─â implicare ├«n asigurarea securit─â╚Ťii ╚Öi ap─âr─ârii reciproce. La el au aderat toate ╚Ť─ârile Europei Centrale ╚Öi de Est ╚Öi numeroase republici ex-sovietice, ├«ntre care ╚Öi Federa╚Ťia Rus─â. La 28 mai 2002, prin Declara╚Ťia de la Roma, a fost creat ÔÇ×Consiliul celor 20ÔÇŁ, format din cele 19 ╚Ť─âri membre plus Federa╚Ťia Rus─â, abilitat s─â ia decizii prin consens asupra: luptei ├«mpotriva terorismului, gestionarea crizelor, neprolifer─ârii armelor de distrugere ├«n mas─â, controlului armamentelor, ap─âr─ârii contra rachetelor de lupt─â, opera╚Ťiunilor de salvare pe mare, cooper─ârii militare, planurilor pentru urgen╚Ťe civile, provoc─ârilor ╚Öi amenin╚Ť─ârilor de toate tipurile ╚Ö.a. Secretar general: Sir George Robertson (Marea Britanie), de la 4 aug. 1999. Succesorul s─âu (din 4 ian. 2004) este fostul ministru de Externe olandez Jaap de Hoop Scheffer.
OSETIA DE NORD (SEVERNAIA OSETIA), republic─â ├«n Federa╚Ťia Rus─â, ├«n m-╚Ťii Caucaz; 8 mii km2; 662,7 mii loc. (1999). Centrul ad-tiv: Vladikavkaz. Expl. forestiere. Gr├óu, porumb. Legumicultur─â. Cre╚Öterea animalelor. Statut de regiune autonom─â (1924-1936), apoi de republic─â autonom─â (1936-1990) ├«n cadrul U.R.S.S., iar din 1991 are actualul statut.
PACTUL ATLANTICULUI DE NORD v. Organiza╚Ťia Tratatului Atlanticului de Nord.
PASAJUL DE NORD-EST v. Marele Drum Maritim de Nord.
PLAZAS [pl├í╬Şas] DE SOBERAN├ŹA EN EL NORTE DE AFRICA, denumire a ╚Öase posesiuni spaniole situate pe ╚Ť─ârmul mediteranean al Marocului, c├ót ╚Öi ├«n largul M. Mediterane: Ceuta, Melila, arh. Chafarinas ╚Öi Pe├▒├│n de Vel├ęz de la Gomera ╚Öi Villa Sanjurjo; 33 km2. Pescuit. Expl. ╚Öi export de min. de fier. Turism.
R─éZBOIUL NORDULUI (1700-1721), denumirea r─âzboiului purtat de Rusia, aliat─â cu Danemarca, Saxonia ╚Öi Polonia, ├«mpotriva Suediei, ├«ncheiat cu Pacea de la Nystad. ├Änfr├ónt─â la ├«nceputul r─âzboiului ├«n lupta de l├óng─â Narva (1700), armata rus─â reorganizat─â, comandat─â de Petru I, a ├«nvins decisiv armata suedez─â condus─â de Carol XII, la Poltava, cucerind apoi cet─â╚Ťile Revel, Riga, Viborg ╚Öi ob╚Ťin├ónd astfel ie╚Öirea la Marea Baltic─â.
R─éZBOIUL PENTRU INDEPENDEN╚ÜA COLONIILOR ENGLEZE DIN AMERICA DE NORD (1775-1783), r─âzboi de eliberare purtat de cele 13 colonii engleze din America de Nord ├«mpotriva metropolei, care ├«mpiedica dezvoltarea lor economic─â ╚Öi politic─â. La 4 iul. 1776, reprezentan╚Ťii coloniilor au adoptat ÔÇ×Declara╚Ťia de independen╚Ť─âÔÇŁ care a proclamat crearea Republicii Statelor Unite ale Americii, primul stat independent de pe continentul american. Armata S.U.A. ╚Öi deta╚Öamente de voluntari au repurtat, sub conducerea lui George Washington, o serie de victorii asupra armatelor engleze, dintre care cele mai ├«nsemnate au fost la Saratoga (1777) ╚Öi Yorktown (1781). ├Änfr├ónt─â, Anglia a fost nevoit─â s─â recunoasc─â ├«n 1783 independen╚Ťa S.U.A.
REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ╚śI IRLANDEI DE NORD v. Marea Britanie.
RENANIA DE NORD-WESTFALIA (NORDRHEIN-WESTFALEN [n├│rtrain vestf├íl╔Ön]), land ├«n V Germaniei, ├«n bazinul Ruhr; 34,1 mii km2; 18,0 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: D├╝sseldorf. Mari expl de c─ârbuni (huil─â ╚Öi lignit), de min. de fier, plumb, zinc. Cea mai important─â zon─â ind. a ╚Ť─ârii (siderurgie, constr. de ma╚Öini, produse chimice ╚Öi textile, prelucr. petrolului). Cereale, cartofi. Legumicultur─â, pomicultur─â. Cre╚Öterea animalelor.
RHODESIA DE NORD v. Zambia.
a-i trage (cuiva) una de adoarme în Gara de Nord / de joacă zaruri cu măselele din gură / de se plictisește în aer expr. (adol.) a lovi (pe cineva), a bate (pe cineva) rău.
sun─â telefonul ca-n Gara de Nord expr. se spune despre un post telefonic foarte solicitat, despre o persoan─â care este foarte c─âutat─â la telefon.

Nord dex online | sinonim

Nord definitie

Intrare: Nord
Nord
Intrare: nord
nord substantiv neutru
Intrare: nord-american (adj.)
nord-american adjectiv admite vocativul
nord substantiv neutru
american 1 adj. adjectiv
Intrare: nord-american (s.m.)
nord-american admite vocativul substantiv masculin
nord substantiv neutru
american 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
Intrare: nord-american─â
nord-american─â admite vocativul substantiv feminin
nord substantiv neutru
american─â substantiv feminin
Intrare: nord-americanc─â
nord-americanc─â substantiv feminin admite vocativul
nord substantiv neutru
americanc─â substantiv feminin
Intrare: nord-coreean (adj.)
coreean 1 adj. adjectiv
nord substantiv neutru
nord-coreean adjectiv admite vocativul
Intrare: nord-coreean (s.m.)
nord-coreean admite vocativul substantiv masculin
nord substantiv neutru
coreean 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
Intrare: nord-coreean─â
nord-coreean─â admite vocativul substantiv feminin
nord substantiv neutru
coreean─â admite vocativul substantiv feminin
Intrare: nord-coreeanc─â
nord-coreeanc─â substantiv feminin admite vocativul
nord substantiv neutru
coreeanc─â substantiv feminin admite vocativul
Intrare: nord-dun─ârean
nord-dun─ârean adjectiv
nord substantiv neutru
dun─ârean 1 adj. adjectiv
Intrare: nord-vietnamez (adj.)
nord-vietnamez adjectiv admite vocativul
vietnamez 1 adj. adjectiv
  • silabisire: vi-et-
nord substantiv neutru
Intrare: nord-vietnamez (s.m.)
nord-vietnamez admite vocativul substantiv masculin
nord substantiv neutru
vietnamez 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
  • silabisire: vi-et-
Intrare: nord-vietnamez─â
nord-vietnamez─â admite vocativul substantiv feminin
nord substantiv neutru
vietnamez─â admite vocativul substantiv feminin
  • silabisire: vi-et-