NOPTICÍCĂ, nopticele, s. f. (Fam.) Diminutiv al lui noapte; noptiță. – Noapte + suf. -icică.

NOPTICÍCĂ s. f. Diminutiv al lui noapte; noptiță. – Noapte + suf. -icică.

NOPTICÍCĂ s. f. (Familiar) Diminutiv al lui noapte. Neamțul n-a putut dormi toată nopticica de gînduri. CARAGIALE, S. 55. Și de gînduri multe tot fiind muncit Toată nopticica de loc n-a dormit. PANN, P. V. I 37.

!nopticícă (fam.) s. f., g.-d. art. nopticélei; pl. nopticéle, art. nopticélele

nopticícă s. f., g.-d. art. nopticélei