Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

4 defini╚Ťii pentru noocra╚Ťie

NOOCRA╚Ü├ŹE s.f. Domina╚Ťie a intelectualit─â╚Ťii; tip de stat condus de intelectuali. [Gen. -iei. / < fr. noocratie, cf. gr. noos ÔÇô spirit, kratos ÔÇô putere].
NOOCRA╚Ü├ŹE s. f. domina╚Ťie a intelectualit─â╚Ťii; tip de stat condus de intelectuali, dup─â modelul platonician al guvernului filozofilor. (< fr. noocratie)
NOOCRA╚Ü├ŹE (< fr.; {s} gr. nous ÔÇ×spiritÔÇŁ + kratos ÔÇ×putereÔÇŁ) s. f. Termen introdus de Camil Petrescu (ÔÇ×Doctrina substan╚ŤeiÔÇŁ), viz├ónd promovarea valorilor substan╚Ťiale ├«n istorie.
NOO- ÔÇ×spirit, ra╚ŤiuneÔÇŁ. ÔŚŐ gr. noos, nous ÔÇ×idee, ra╚ŤiuneÔÇŁ > fr. noo-, germ. id., engl. id. > rom. noo-. Ôľí ~cra╚Ťie (v. -cra╚Ťie), s. f., tip de stat condus de intelectuali, dup─â sistemul platonician al guvern─ârii filozofilor; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Disciplin─â care studiaz─â spiritul. 2. Teorie idealist─â potrivit c─âreia asupra omului ac╚Ťioneaz─â o for╚Ť─â superioar─â, a╚Öa-numita lume a spiritului; ~sfer─â (v. -sfer─â), s. f., ├«nveli╚Ö spiritual al p─âm├«ntului reprezentat de fiin╚Ťele inteligente.

Noocra╚Ťie dex online | sinonim

Noocra╚Ťie definitie

Intrare: noocra╚Ťie
noocra╚Ťie