NONVIOLÉNȚĂ s. f. Doctrină social-politică (sau religioasă) care interzice folosirea violenței, preconizând realizarea revendicărilor lor pe cale pașnică. + Abținere de la orice act de violență. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. non-violence.

NONVIOLÉNȚĂ s. f. Doctrină social-politică care neagă necesitatea violenței ca mijloc de acțiune politică. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. non-violence.

nonviolénță (-vi-o-) s. f., g.-d. art. nonviolénței

nonviolénță s. f. (sil. -vi-o-), g.-d. art. nonviolénței

NONVIOLÉNȚĂ s.f. Concepție social-politică utopică, care opune luptei revoluționare autoperfecționarea morală, armonia dintre clase etc. [Pron. -vi-o-. / cf. fr. non-violence].

NONVIOLÉNȚĂ s. f. abținere de la orice violență. ♦ teoria ĕi = doctrină social-politică și religioasă care propovăduiește abținerea de la orice act de violență. (< fr. non-violence)

NONVIOLÉNȚĂ ~e f. Neaplicare a violenței în relațiile dintre oameni și dintre state. [G.-D. nonviolenței; Sil. -vi-o-] /<fr. non-violence