Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru nonșalanță

NONȘALÁNȚĂ s. f. Indiferență; degajare (ostentativă). – Din fr. nonchalance.
NONȘALÁNȚĂ s. f. (Livr.) Indiferență; degajare (ostentativă). – Din fr. nonchalance.
nonșalánță (fam.) s. f., g.-d. art. nonșalánței
nonșalánță s. f., g.-d. art. nonșalánței
NONȘALÁNȚĂ s. v. degajare, dezinvoltură, firesc, naturalețe, simplitate, spontaneitate.
NONȘALÁNȚĂ s.f. (Liv.) Nepăsare, indolență; apatie. [< fr. nonchalance].
NONȘALÁNȚĂ s. f. indiferență, nepăsare, degajare (ostentativă). (< fr. nonchalance)
NONȘALÁNȚĂ f. livr. Atitudine indiferentă; lipsă de griji. /<fr. nonchalance
nonșalanță s. v. DEGAJARE. DEZINVOLTURĂ. FIRESC. NATURALEȚE. SIMPLITATE. SPONTANEITATE.

Nonșalanță dex online | sinonim

Nonșalanță definitie

Intrare: nonșalanță
nonșalanță substantiv feminin