Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru nomograf

NOMOGR├üF, nomografi, s. m. Autor al unei culegeri de legi sau al unui tratat despre legi. ÔÇô Din fr. nomographe.
NOMOGR├üF, nomografi, s. m. Autor al unei culegeri de legi sau al unui tratat despre legi. ÔÇô Din fr. nomographe.
nomográf (-mo-graf) s. m., pl. nomográfi
nomográf s. m. (sil. -graf), pl. nomográfi
NOMOGRÁF s.m. Autor al unei culegeri de legi sau al unui tratat despre legi. [< fr. nomographe].
NOMOGRÁF s. m. autor de nomografii (1). (< fr. nomographe)
NOMOGRÁF ~i m. Autor al unei culegeri de legi sau al unui tratat despre legi. /<fr. nomographe
NOMO-1 ÔÇ×lege, regul─â, norm─âÔÇŁ. ÔŚŐ gr. n├│mos ÔÇ×lege, obicei, regul─âÔÇŁ > fr. nomo-, germ. id., engl. id. > rom. nomo-. Ôľí ~file (v. -fil2), s. f. pl., frunze verzi asimilatoare, caracteristice fiec─ârei specii de plante; ~genez─â (v. -genez─â), s. f., concep╚Ťie conform c─âreia evolu╚Ťia ├«╚Öi are propriile ei legi; ~graf (v. -graf), s. m., autor al unui tratat despre legi sau al unei culegeri de legi; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Tratat despre legi. 2. Disciplin─â matematic─â av├«nd ca obiect de studiu folosirea practic─â a nomogramelor; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., reprezentare grafic─â ├«n plan, cu ajutorul liniilor gradate, a unei func╚Ťii cu una sau mai multe variabile.

Nomograf dex online | sinonim

Nomograf definitie

Intrare: nomograf
nomograf substantiv masculin
  • silabisire: -graf