nominalizare definitie

13 definiții pentru nominalizare

NOMINALIZÁ, nominalizez, vb. I. Tranz. A indica, a denumi, a specifica ceva în mod concret, pe nume. ♦ A face o propunere pentru un premiu, o funcție etc. – Nominal + suf. -iza.
NOMINALIZÁ, nominalizez, vb. I. Tranz. A indica, a denumi, a specifica ceva în mod concret, pe nume. – Nominal + suf. -iza.
nominalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 nominalizeáză
*nominalizáre s. f., g.-d. art. nominalizắrii; pl. nominalizắri
nominalizá vb., ind. prez. 1 sg. nominalizéz, 3 sg. și pl. nominalizeáză
nominalizáre s. f., g.-d. art. nominalizării; pl. nominalizări
NOMINALIZÁ vb. I. tr. A indica, a denumi, a specifica pe nume (un produs). [< nominal + -iza].
NOMINALIZÁRE s.f. Acțiunea de a nominaliza. [< nominaliza].
NOMINALIZÁ vb. tr. a indica, a denumi, a specifica pe nume. (< fr. nominaliser)
A NOMINALIZÁ ~éz tranz. A indica, a specifica în mod concret, pe nume. /nominal + suf. ~iza
nominalizá vb. I A propune (pentru un premiu) ◊ „[...] primarul Timișoarei a fost nominalizat [...] pentru a primi premiul pe 1992 al Fundației regale [...] din Danemarca.” Tin.lib. 4 XII 92 p. 2. ◊ „Cei doi [au fost] nominalizați printre cei cinci la Premiul Europei.” Lit. 32/93 p. 12; v. și Ev.z. 31 V 93 p. 8 (din fr. nominaliser; DEX, DN3 – alte sensuri)
nominalizáre s. f. Propunere (de obicei pentru un premiu) ◊ „O nominalizare la această festivitate e foarte importantă [...]” R.l. 13 I 93 p. 3; v. și D. 191/96 p. 4 (din nominaliza; DN3 – alte sensuri)
nominaliza, nominalizez v. t. (pub.) 1. a propune pe cineva pentru un premiu 2. a numi; a desemna

nominalizare dex

Intrare: nominaliza
nominaliza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: nominalizare
nominalizare substantiv feminin