nomenclator definitie

9 definiții pentru nomenclator

NOMENCLATÓR, nomenclatoare, s. n. Listă, broșură, carte care cuprinde nomenclatura (1) dintr-un anumit domeniu al științei, al tehnicii etc. sau enumerarea sortimentelor produselor ori a grupurilor de produse, clasificate după un anumit criteriu. – Din fr. nomenclateur, lat. nomenclator.
NOMENCLATÓR, nomenclatoare, s. n. Listă, broșură, carte care cuprinde nomenclatura (1) dintr-un anumit domeniu al științei, al tehnicii etc. sau enumerarea sortimentelor produselor sau a grupurilor de produse, clasificate după un anumit criteriu. – Din fr. nomenclateur, lat. nomenclator.
NOMENCLATÓR, nomenclatoare, s. n. 1. Listă care cuprinde nomenclatura dintr-un anumit domeniu al științei, al tehnicii etc. 2. Listă de materiale, produse etc. clasificate conform unui anumit criteriu. Nomenclator de materii prime. Nomenclator de utilaj.
nomenclatór s. n., pl. nomenclatoáre
nomenclatór s. n., pl. nomenclatoáre
NOMENCLATÓR s.n. 1. Listă care conține nomenclatura unui domeniu al științei, al tehnicii etc. 2. Listă de materiale, de utilaje etc. organizată după anumite criterii. [Cf. fr. nomenclateur].
NOMENCLATÓR s. n. carte, broșură, listă care conține nomenclatura unui domeniu. (< fr. nomenclateur, lat. nomenclator)
NOMENCLATÓR ~oáre n. Listă sau culegere care cuprinde nomenclatura unui domeniu de activitate, sistematizată după anumite criterii. /<fr. nomenclateur, lat. nomenclator
* nomenclatór m. (lat. nomenclator, d. nomen, nume, și * calare, clamare, a striga). Rob care la Romanĭ îĭ întovărășea pe ceĭ ce solicitaŭ funțiunile marĭ și cărora le spuneaŭ numele cetățenilor și pe care aveaŭ interes să-ĭ salute. Care se ocupă de nomenclatura uneĭ științe, uneĭ arte.

nomenclator dex

Intrare: nomenclator
nomenclator substantiv neutru