nomă definitie

12 definiții pentru nomă

NÓMĂ1, nome, s. f. (Med.) Stomatită cangrenoasă, specifică copiilor subalimentați și oamenilor slăbiți. – Din fr. noma.
NÓMĂ2, nome, s. f. Diviziune administrativă în Egiptul antic și în Grecia contemporană. – Din fr. nome.
NÓMĂ1, nome, s. f. (Med.) Stomatită cangrenoasă, specifică copiilor subalimentați și oamenilor slăbiți. – Din fr. noma.
NOMĂ2, nome, s. f. Diviziune administrativă în vechiul Egipt și în Grecia actuală. – Din fr. nome.
nómă s. f., g.-d. art. nómei; pl. nóme
nómă (boală, diviziune administrativă) s. f., g.-d. art. nómei; pl. nóme
NÓMĂ1 s.f. Cangrenă a unei mucoase, din care se scurge un lichid cu miros neplăcut. [< fr. noma, cf. gr. nomein – a roade].
NÓMĂ2 s.f. 1. (Ist.) Diviziune administrativă în vechiul Egipt și în Grecia. 2. V. nom. [< fr. nome, fr. nomos].
NÓMĂ1 s. f. cangrenă a unei mucoase, din care se scurge un lichid cu miros neplăcut. (< fr. noma)
NÓMĂ2 s. f. diviziune administrativă în Egiptul antic și în Grecia actuală. (< fr. nome, gr. nomos)
NÓMĂ1 (< fr.; gr. nome „devorare”) s. f. (MED.) Stomatită gangrenoasă, care începe de obicei în membrana mucoasă de la colțul gurii și apoi cuprinde rapid întreaga grosime a buzelor și a feței, ducând la necroze tisulare. Se observă de obicei la copiii subnutriți și la adulții debilitați.
NÓMĂ2 (< fr.) s. f. 1. (În Egiptul antic) Diviziune administrativă. 2. Diviziune administrativă în Grecia contemporană.

nomă dex

Intrare: nomă
nomă substantiv feminin