noiemvrie definitie

17 definiții pentru noiemvrie

NOIÉMBRIE s. m. A unsprezecea lună a anului, care urmează după octombrie; brumar. [Pr.: no-iem-. – Var.: noiémvrie, (înv. și reg.) novémbre s. m. invar.] – Din sl. nojenbrĩ, nojemvri.
NOIÉMVRIE s. m. v. noiembrie.
NOVÉMBRE s. m. v. noiembrie.
NOIÉMBRIE s. m. A unsprezecea lună a anului, care urmează după octombrie; brumar. [Pr.: no-iem-. – Var.: noiémvrie, (înv. și reg.) novémbre s. m. invar.] – Din sl. nojenbrĩ, nojemvri.
NOIÉMVRIE s. m. v. noiembrie.
NOVÉMBRE s. m. v. noiembrie.
NOIÉMBRIE s. m. A unsprezecea lună a anului; (popular) brumărel, brumar. – Variantă: (învechit și regional) noiémvrie (SADOVEANU, E. 7), novémbre s. m.
NOIÉMVRIE s. m. v. noiembrie.
NOVÉMBRE s. m. v. noiembrie.
!noiémbrie (-bri-e) s. m., g.-d. lui noiémbrie; abr. nov.; XI/.11./-11-
noiémbrie s. m. (sil. -bri-e), g.-d. art. lui noiémbrie; abr. n.; simb. XI (și:. 11./-11-)
NOIÉMBRIE s. (pop.) brumar, brumărel, (reg.) iezmăciune, vinicer, (prin Mold.) promorar.
noémbrie s. m. – A 11-a lună a anului. – Var. no(i)emvrie. Sl. nojębrĭ, din mgr. Nοέμβριος. Var. din ngr. (Pascu, Beiträge, 11); der. din lat. (REW 5969) nu e posibilă.
NOIÉMBRIE m. A unsprezecea lună a anului. [Sil. no-iem-bri-e] /<sl. nojenbri, nojemvrij
Noemvrie m. a unsprezecea lună a anului [Gr. mod.].
* novémbre m., gen al luĭ (lat. november, d. novem, noŭă, fiindcă la Romanĭ vechĭu an începea în Martie, și decĭ Novembre era luna a noŭa). A XI lună a anuluĭ. – Vechĭ Noevrie și Noenvrie (scris -mvrie, după mgr. Noemvrios; vsl. noĭenvriĭ și -ĭevriĭ). Azĭ (maĭ des, dar nu maĭ bine) Noembre.
NOIEMBRIE s. (pop.) brumar, brumărel, (reg.) iezmăciune, vinicer, (prin Mold.) promorar.

noiemvrie dex

Intrare: noiembrie
noiemvrie substantiv masculin invariabil
novembre substantiv masculin invariabil
noiembrie substantiv masculin invariabil
  • silabisire: -bri-e