nohot definitie

9 definiții pentru nohot

NĂUT s. n. Plantă din familia leguminoaselor, cu frunze compuse și flori izolate liliachii sau albe, ale cărei semințe (asemănătoare cu boabele de mazăre uscată) sînt comestibile (Cicer arietinum). Foaie verde de năut, Tinerețe ce-am avut Cu amar le-am petrecut. TEODORESCU, P. P. 277. Foaie verde bob năut, Lungu-i drumul și bătut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 200. ♦ (Cu sens colectiv) Semințele plantei descrise mai sus, comestibile, întrebuințate de obicei pentru a înlocui cafeaua sau pentru a se amesteca cu aceasta. Prăvălii îmbălsămate de cafea... și năut. DUMITRIU, N. 265. Cîteva farfurii cu migdale curățite și cu năut prăjit. FILIMON, la TDRG. – Variante: năhút, (regional) nóhot (PAMFILE, A. R. 188) s. n.
NOHÓT s. n. v. năut.
NOHÓT s. v. dungățea.
nohót s.n. (reg.) 1. cantitate mare, belșug de... 2. năut.
năut f. un fel de mazăre (Cicer arietinum): boabe de năut prăjit ISP. [Vechiu-rom. năhut, Mold. nohot = turc. NOHUT].
nohot n. Mold. V. năut: ciorbă de găină cu nohot AL.
năhút și năút m. ca plantă și n., pl. urĭ, ca marfă (din maĭ vechĭu nohut, turc. [d. ar.] nuhud, pop. nohud). Munt. Dun. de Jos. Un fel de mazăre ale căreĭ boabe se mănîncă prăjite (ca și floricelele, mezelicu) și une-orĭ se amestecă cu stafide (cicer arietinum): mîncînd năut prăjit (VR. 1925, 11-12, 313). – Mold. nóhot.
nóhot și -út V. năhut.
nohot s. v. DUNGĂȚEA.

nohot dex