NIVELÁ, nivelez, vb. I. Tranz. A face să fie la același nivel; a realiza o suprafață plană. ♦ Fig. A pune pe același plan, a face să dispară diferențele; a egaliza. ♦ A măsura cu ajutorul unor instrumente speciale diferența de nivel dintre două sau mai multe puncte. – Din fr. niveler.

NIVÉLĂ s. f. v. nivel.

NIVELÁ, nivelez, vb. I. Tranz. A face să fie la același nivel; a realiza o suprafață plană. ♦ Fig. A pune pe același plan, a face să dispară diferențele; a egaliza. ♦ A măsura cu ajutorul unor instrumente speciale diferența de nivel dintre două sau mai multe puncte. – Din fr. niveler.

NIVÉLĂ s. f. v. nivel (2).

NIVELÁ, nivelez, vb. I. Tranz. A face ca toate punctele unui teren să fie la același nivel, a netezi, a îndrepta. Aleele erau refăcute, nivelate cu tăvălugul. MIHALE, O. 14. Munții cei mari cu-ale lor stînci, Vreu să-i răstorn prin văi adînci, Să nivelez tot pre pămînt. ALECSANDRI, T. I 232.

NIVÉLĂ, nivele, s. f. Instrument format dintr-un tub umplut cu un lichid în care s-a lăsat un spațiu gol (bulă de aer) și care servește la stabilirea poziției orizontale a suprafețelor sau a dreptelor; cumpănă. Statul nostru se clătește încă nestatornic, întocmai ca picătura de argint viu ce nu și-a găsit încă echilibrul sub țeava de sticlă a unei nivele. ODOBESCU, S. III 335.

nivelá (a ~) vb., ind. prez. 3 niveleáză

!nivélă (instrument) s. f., g.-d. art. nivélei; pl. nivéle

nivelá vb., ind. prez. 1 sg. niveléz, 3 sg. și pl. niveleáză

nivélă s. f. (tehn.), pl. nivéle

NIVELÁ vb. 1. a netezi, (înv. și reg.) a obli, a sclivisi, (reg.) a asemălui, a asemăna, a tăpși. (A ~ suprafața unui obiect.) 2. v. fățui. 3. a îndrepta, a netezi. (~ zidul cu mortar.) 4. v. orizontaliza.

NIVELÁ vb. v. egaliza.

NIVÉLĂ s. (TEHN.) 1. nivelmetru. 2. nivelă cu bulă de aer v. cumpănă.

A se nivela ≠ a se denivela

NIVELÁ vb. I. 1. tr. A aduce (un teren) la același nivel; a îndrepta, a netezi. ♦ (Fig.) A pune pe același plan, a egaliza. ♦ A măsura cu ajutorul unor instrumente speciale diferența de nivel dintre două sau mai multe puncte. 2. refl. A ajunge la același nivel; a se egaliza. [< fr. niveler].

NIVÉLĂ s.f. Instrument folosit pentru stabilirea poziției orizontale a suprafețelor sau a dreptelor. [< fr. nivelle].

NIVELÁ vb. tr. 1. a aduce (un teren etc.) la același nivel; a netezi. 2. (fig.) a pune pe același plan, a egaliza. (< fr. niveler)

NIVÉLĂ s. f. 1. instrument pentru verificarea orizontalității unei piese, mașini, instalații, a verticalității unui perete în curs de construcție. 2. (geol.) instrument pentru măsurarea directă, pe teren, a diferențelor de înălțime între două puncte. (< fr. nivelle)

A NIVELÁ ~éz tranz. 1) (suprafețe, terenuri etc.) A face să devină neted; a netezi; a îndrepta; a aplana; a egala. ~ un drum. 2) (diferența de înălțime) A determina cu ajutorul nivelului. 3) fig. A aduce la același nivel; a situa pe același plan; a egala; a aplana. /<fr. niveler

nivelà v. 1. a măsura cu nivelul diferențele de înălțime între două sau mai multe puncte; 2. a face o suprafață orizontală: a nivela un teren; 3. fig. a face egal: nu se pot nivela inteligențele.

* niveléz v. tr. (fr. niveler). Măsor cu nivelu diferențele de înălțime între niște puncte: a nivela traseu probabil al uneĭ căĭ ferate. Netezesc un plan, îl fac orizontal saŭ aproape orizontal: a nivela terenu. Fig. Egalez, reduc la acelașĭ nivel: uniĭ par a regreta că nu pot nivela inteligențele.

NIVELA vb. 1. a netezi, (înv. și reg.) a obli, a sclivisi, (reg.) a asemălui, a asemăna, a tăpși. (A ~ suprafața unui obiect.) 2. a fățui, a netezi, (pop.) a obli. (A ~ un perete tencuit.) 3. a îndrepta, a netezi. (~ zidul cu mortar.) 4. a orizontaliza. (A ~ rambleul unei șosele.)

nivela vb. v. EGALIZA.

NIVELĂ s. (TEHN.) 1. nivelmetru. 2. nivelă cu bulă de aer = boloboc, cumpănă.