Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru nitra

NITR├ü, nitrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A introduce o grupare alc─âtuit─â din azot ╚Öi oxigen ├«n molecula unei substan╚Ťe organice. ÔÇô Din fr. nitrer.
NITR├ü, nitrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A introduce o grupare alc─âtuit─â din azot ╚Öi oxigen ├«n molecula unei substan╚Ťe organice. ÔÇô Din fr. nitrer.
nitrá (a ~) (ni-tra) vb., ind. prez. 3 nitreáză
nitr├í vb. (sil. -tra), ind. prez. 1 sg. nitr├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. nitre├íz─â
NITR├ü vb. I. tr. (Chim.) A introduce o grupare alc─âtuit─â din azot ╚Öi oxigen ├«n molecula unei substan╚Ťe organice. [< fr. nitrer].
NITRÁ vb. tr. a produce o nitrare. (< fr. nitrer)
NITRA 1. Râu în Slovacia, afl. stg. al râului Váh în amonte de Komarno; 242 km. Izv. din Masivul Tatra Mică și trece prin Nitra și Nove Zámky. 2. Oraș în Slovacia, pe râul cu același nume; 87,6 mii loc. (1996). Ind. constr. de mașini de transport, textilă, chimico-farmaceutică, poligrafică, a pielăriei, hârtiei și alim. Catedrală (sec. 13-17). Important centru religios al Evului Mediu, unde a propovăduit Chiril și Metodiu.

Nitra dex online | sinonim

Nitra definitie

Intrare: nitra
nitra verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -tra