Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru nisip

N─éS├ŹP s. n. v. nisip.
NIS├ŹP, nisipuri, s. n. 1. Roc─â sedimentar─â neconsolidat─â, provenit─â prin dezagregarea unor minerale, roci sau organisme ╚Öi care se prezint─â sub forma unei acumul─âri de granule fine; p. ext. (mai ales la pl.) loc, teren, ├«ntindere alc─âtuit─â din asemenea roc─â ╚Öi, de obicei, lipsit─â de vegeta╚Ťie. ÔŚŐ Expr. Ca (sau c├ót) nisipul (m─ârii) = ├«n num─âr foarte mare. A cl─âdi (sau a funda) pe nisip = a ├«ntreprinde o ac╚Ťiune sortit─â e╚Öecului, pieirii. 2. Depunere patologic─â de granule fine de oxala╚Ťi, ura╚Ťi, silica╚Ťi etc. ├«n rinichi, ├«n vezica urinar─â sau ├«n vezicula biliar─â. [Var.: (reg.) n─âs├şp s. n.] ÔÇô Din bg. nasip.
N─éS├ŹP s. n. v. nisip.
NIS├ŹP, nisipuri, s. n. 1. Roc─â sedimentar─â neconsolidat─â, provenit─â din sf─âr├ómarea unor minerale, roci sau organisme ╚Öi care se prezint─â sub forma unei acumul─âri de granule fine; p. ext. (mai ales la pl.) loc, teren, ├«ntindere alc─âtuit─â din asemenea roc─â ╚Öi, de obicei, lipsit─â de vegeta╚Ťie. ÔŚŐ Expr. Ca (sau c├ót) nisipul (m─ârii) = ├«n num─âr foarte mare. A cl─âdi (sau a funda) pe nisip = a ├«ntreprinde o ac╚Ťiune sortit─â e╚Öecului, pieirii. 2. Depunere patologic─â de granule fine de oxala╚Ťi, ura╚Ťi, silica╚Ťi etc., care se formeaz─â ├«ntr-un rinichi, ├«n vezica urinar─â sau ├«n vezicula biliar─â. [Var.: (reg.) n─âs├şp s. n.] ÔÇô Din bg. nasip.
N─éS├ŹP s. n. v. nisip.
NIS├ŹP, nisipuri, s. n. 1. Sediment provenit din sf─âr├«marea blocurilor de granit, gresie, gnais ╚Öi care se prezint─â sub forma unei acumul─âri de granule mici, depuse mai ales ├«n straturi, dune, pe terasele apelor, ├«n grinduri etc. Apuci ├«nt─âi pe un drum de nisip, urm├«nd litoralul. SADOVEANU, O. L. 12. Un cuptor e ro╚Öiul soare, ╚śi c─ârbune sub picioare E nisipul. CO╚śBUC, P. I 222. Luna r─âs─ârise dintre mun╚Ťi ╚Öi se oglindea ├«ntr-un lac mare ╚Öi limpede ca seninul ceriului. ├Än fundul lui, se vedea sclipind, de limpede ce era, un nisip de aur. EMINESCU, N. 6. Valuri albe [de z─âpad─â] trec ├«n zare, se a╚Öaz─â-n lung troian Ca nisipurile dese din pustiul african. ALECSANDRI, P. III 13. ÔŚŐ Expr. Ca nisipul (m─ârii) = ├«n num─âr foarte mare. Mul╚Ťi ca frunzele de brad, Ca nisipul de pe vad. ALECSANDRI, P. P. 214. (├Än forma n─âsip) Oamenii cresc ├«n ├«ndestulare ╚Öi se ├«nmul╚Ťesc ca n─âsipul m─ârii. RUSSO, O. 25. A cl─âdi pe nisip = a ├«ntreprinde o ac╚Ťiune f─âr─â a avea o baz─â care s─â o sus╚Ťin─â, f─âr─â sor╚Ťi de izb├«nd─â. ÔÖŽ Material mineral, natural sau artificial alc─âtuit din granule de dimensiuni mici, folosit la prepararea mortarului ╚Öi a betonului, ca materie prim─â la fabricarea sticlei, a obiectelor de ceramic─â etc. 2. (Uneori determinat prin ┬źla rinichi┬╗) Depunere de granule fine compuse din oxala╚Ťi, ura╚Ťi etc., care se formeaz─â ├«ntr-un rinichi bolnav. V. litiaz─â. ÔÇô Variant─â: (regional) n─âs├şp (SADOVEANU, Z. C. 128, CREANG─é, O. A. 65, JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 107) s. n.
nis├şp s. n., pl. nis├şpuri
nis├şp s. n., pl. nis├şpuri
NIS├ŹP s. (├«nv. ╚Öi reg.) arin─â, (reg.) homoc, prund, (Ban.) pesac, (Maram. ╚Öi Transilv.) pisoc, (├«nv.) posip. (Plaj─â cu ~ fin.)
nis├şp (nis├şpuri), s. n. ÔÇô Granule fine de roc─â. Sl. nas┼şp┼ş (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Miklosich, Lexicon, 415; Cihac, II, 213) din vb. sypati ÔÇ×a ├«mpr─â╚ÖtiaÔÇŁ, cf. risipi, bg., sb. nasip ÔÇ×digÔÇŁ. Der. din bg. p─Ľs┼şk (Conev 41) nu e posibil─â. Der. nisipari╚Ť─â, s. f. (pe╚Öte, Cobitis taenia); nisiparni╚Ť─â (var. nisiperni╚Ť─â), s. f. (clepsidr─â, nisipar); nisipi, vb. refl. (a se pulveriza; a se acoperi cu nisip); nisipar, s. m. (persoan─â care vinde nisip); nisipi╚Ö, s. m. (teren nisipos); nisipiu, adj. (de culoarea nisipului); nisipos, adj. (cu nisip); ├«nnisipa, vb. (a umple cu nisip).
NIS├ŹP ~uri n. 1) Roc─â sedimentar─â silicioas─â, provenit─â din sf─âr├ómarea unor minerale, roci, resturi organice, care se prezint─â sub form─â de granule fine, av├ónd diferite ├«ntrebuin╚Ť─âri. ~ calcaros. ÔŚŐ A cl─âdi ceva pe ~ a) a ├«ntreprinde ac╚Ťiuni sortite e╚Öecului; b) a face un lucru zadarnic. 2) mai ales la pl. ├Äntindere de p─âm├ónt acoperit─â cu asemenea granule fine. /<bulg. nasip
n─âsip n. V. nisip.
nisip n. 1. pietri╚Ö m─ârunt ce provine din pr─âbu╚Öirea st├óncilor; 2. fig. baz─â pu╚Ťin solid─â: a zidi pe nisip. [Mold. ╚Öi Tr. n─âsip = slav. NAS┼ČP┼Č, praf ce se ├«mpr─â╚Ötie].
n─âs├şp, n─âs├«╠üp V. nisip.
nis├şp, (vech─ş) n─âs├şp ╚Öi (est) n─âs├«╠üp, (├«n nord ╚Öi) nes├«╠üp n., pl. ur─ş (bg. s├«rb. nasip, z─âgaz; rut. n├ísip, movil─â de p─âm├«nt, d. vsl. na-s┼şp┼ş, colb aruncat, nasypati, a gr─âm─âdi, a umplea, sypati, sunonti ╚Öi suti-, s┼şpon, a ├«mpr─â╚Ötia, rud─â cu lat. s┼şpare, a arunca, diss┼şpare ╚Öi diss─şpare, a risipi. V. prisp─â, risipesc, posp─â─şesc). Un fel de praf mineral care provine din sf─ârmarea unor anumite st├«nc─ş ╚Öi care se afl─â pe malurile m─ârilor, pin pustiur─ş ╚Öi pe a─şurea. Pl. Locur─ş nisipoase: nisipurile Sahare─ş. Fig. A construi pe nisip, a constru─ş pe fundamente slabe, a face lucrare provizorie. V. pufar, ╚Öu╚Öa─ş.
NISIP s. (înv. și reg.) arină, (reg.) homoc, prund, (Ban.) pesac, (Maram. și Transilv.) pisoc, (înv.) posip. (Plajă cu ~ fin.)
valuri de nisip (sedim.) (pl.), (engl.= sand wave) megaondula╚Ťii cu lungimi mai mari de 60 cm, formate de curen╚Ťii acvatici puternici la supr. unor sedimente din r├óuri ╚Öi m─âri de mic─â ad├óncime. Crestele lor sunt drepte sau sinuoase ╚Öi orientate transversal fa╚Ť─â de direc╚Ťia curentului; flancul anter. este abrupt, iar cel poster. este lin. variolite, (engl.= variolitic) bazalte bogate ├«n Ôćĺ sferulite (agregate fibros-radiare alc─âtuite din cristale aciculare de plagioclazi ╚Öi piroxeni); v. se formeaz─â ├«n zonele marginale ale Ôćĺ pillow-lavelor ╚Öi rezult─â ├«n urma devitrific─ârii maselor de sticl─â vulcanic─â.
MARELE DE╚śERT DE NISIP (GREAT SANDY DESERT [greit s├Žndi d├ęz╔Öt]), de╚Öert situat ├«n NV Australiei, la N de Tropicul Capricornului; c. 360 mii km2. Dune, lacuri s─ârate (Dora, Auld ╚Ö.a.).
NIS├ŹP (< bg.) s. n. 1. (PETROGR.) Roc─â sedimentar─â neconsolidat─â, format─â prin dezagregarea, transportul ╚Öi acumularea ├«n condi╚Ťii subaeriene (n. eoliene) sau subacvatice (n. fluviale, n. marine etc.) a fragmentelor m─ârunte de minerale, roci sau organisme, cu dimensiuni cuprinse ├«ntre 0,2 ╚Öi 2 mm. ├Än componen╚Ťa lui predomin─â ├«n special cuar╚Ťul, uneori ╚Öi mice, grana╚Ťi, zircon, apatit, magnetit, aur, diamante etc. Este utilizat ca material de construc╚Ťie, ├«n industria sticlei sau pentru extragerea unor componen╚Ťi utili. Prin consolidare, n. se transform─â ├«n gresie. ÔŚŐ Expr. A cl─âdi pe nisip = a ├«ntreprinde ceva sortit pieirii, pentru c─â nu are o baz─â solid─â. 2. (MED.) Depunere patologic─â de granule fine de oxala╚Ťi, ura╚Ťi etc. ├«n rinichi, ├«n vezica urinar─â sau ├«n vezicula biliar─â.
mul╚Ťi ca nisipul m─ârii / c├ót─â frunz─â ╚Öi iarb─â expr. foarte mul╚Ťi, ├«n num─âr foarte mare.

Nisip dex online | sinonim

Nisip definitie

Intrare: nisip
n─âsip
nisip substantiv neutru