Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru nimb

NIMB, nimburi, s. n. 1. Disc (luminos) cu care sunt ├«nconjurate, ├«n pictura bisericeasc─â, capetele sfin╚Ťilor ╚Öi, ├«n general, ├«n artele plastice capetele unor personaje importante; aureol─â; p. gener. cerc luminos; zon─â luminoas─â, str─âlucitoare. 2. Fig. (Aspect, semn, manifestare care marcheaz─â) prestigiu, m─âre╚Ťie, glorie, slav─â. ÔÇô Din fr. nimbe.
NIMB, nimburi, s. n. 1. Cerc (luminos) conven╚Ťional cu care sunt ├«nconjurate, ├«n pictura bisericeasc─â, capetele sfin╚Ťilor ╚Öi, ├«n general, ├«n artele plastice capetele unor personaje importante; aureol─â; p. gener. cerc luminos; zon─â luminoas─â, str─âlucitoare. 2. Fig. (Aspect, semn, manifestare care marcheaz─â) prestigiu, m─âre╚Ťie, glorie, slav─â. ÔÇô Din fr. nimbe.
NIMB, nimburi, s. n. 1. Cerc luminos conven╚Ťional, cu care pictorii ├«nconjur─â capul anumitor persoane (mai ales ├«n pictura bisericeasc─â). Traian, ├«ncununat cu o aureol─â circular─â sau nimb st─â ├«n picioare. ODOBESCU, S. III 74. ÔŚŐ (├Än compara╚Ťii ╚Öi metafore suger├«nd ideea de str─âlucire, splendoare, m─âre╚Ťie, glorie) Nici un sat din lungul Oltului nu-╚Öi poate acoperi fruntea cu un nimb asem─ân─âtor. BOGZA, C. O. 201. Pe c├«nd oastea se a╚Öaz─â, iat─â soarele apune, Voind cre╚Ötetele-nalte ale ╚Ť─ârii s─â-ncunune Cu un nimb de biruin╚Ť─â. EMINESCU, O. I 148. 2. Nor (de praf). Ajunse la gazda lui ├«ntr-un galop falnic ╚Öi-ntr-un mare nimb de pulbere. SADOVEANU, Z. C. 95. O u╚Öoar─â abureal─â de v├«nt... ne ╚Ťinea ├«ntr-un nimb de praf. IBR─éILEANU, A. 117.
nimb s. n., pl. n├şmburi
nimb s. n., pl. n├şmburi
NIMB s. v. aureol─â.
NIMB s.n. 1. Parte luminoas─â (├«n form─â de cerc sau de triunghi) desenat─â de pictori ├«n jurul capului unor persoane (mai ales al sfin╚Ťilor de pe pere╚Ťii bisericilor); aureol─â. 2. (Fig.) nor (de praf). 3. (Fig.) Prestigiu, m─âre╚Ťie, glorie, slav─â. [< fr. nimbe, cf. lat. nimbus ÔÇô nor].
NIMB s. n. 1. cerc luminos desenat de pictori ├«n jurul capului unor personaje (sfin╚Ťi); aureol─â. ÔŚŐ cerc, zon─â luminoas─â. 2. nor (de praf). 3. (fig.) prestigiu, m─âre╚Ťie, splendoare, slav─â. (< fr. nimbe, lat. nimbus)
NIMB ~uri n. 1) (├«n pictura religioas─â) Cerc sau triunghi desenat ├«n jurul capului la persoanele divine; aureol─â. 2) fig. Ceea ce v─âde╚Öte calit─â╚Ťi excep╚Ťionale; str─âlucire; prestigiu. ~ al ├«n╚Ťelepciunii. /<fr. nimbe
nimb n. 1. cerc luminos cu care pictorii ├«nconjoar─â capul sfin╚Ťilor; 2. fig. aureol─â: reia-mi al nemuririi nimb EM. purta un nimb de stele pe p─âru-i unduios AL.
* nimb n., pl. ur─ş (lat. nimbus, rud─â cu n├ębula, negur─â). Cerc luminos cu care pictori─ş ├«nconjoar─â capu sfin╚Ťilor, aureol─â, ╚Ť├«rc─âlam. Fig. Prestigi┼ş, str─âlucire: nimbu onestit─â╚Ťi─ş.
NIMB s. aur─â, aureol─â. (~ cu care pictorii ├«nconjur─â capetele sfin╚Ťilor.)

Nimb dex online | sinonim

Nimb definitie

Intrare: nimb
nimb substantiv neutru