Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru nicotin─â

NICOT├ŹN─é s. f. Substan╚Ť─â alcaloid─â incolor─â, lichid─â ╚Öi toxic─â, care se g─âse╚Öte ├«n frunzele de tutun ╚Öi ├«n alte plante. ÔÇô Din fr. nicotine, germ. Nikotin.
NICOT├ŹN─é s. f. Substan╚Ť─â alcaloid─â incolor─â, lichid─â ╚Öi toxic─â, care se g─âse╚Öte ├«n frunzele de tutun. ÔÇô Din fr. nicotine, germ. Nikotin.
NICOT├ŹN─é s. f. Substan╚Ť─â chimic─â din clasa alcaloizilor, incolor─â, lichid─â ╚Öi toxic─â, care se g─âse╚Öte ├«n frunzele de tutun.
nicot├şn─â s. f., g.-d. art. nicot├şnei
nicot├şn─â s. f., g.-d. art. nicot├şnei
NICOT├ŹN─é s.f. Substan╚Ť─â alcaloid─â toxic─â, incolor─â ╚Öi uleioas─â, care se g─âse╚Öte ├«n tutun. [< fr. nicotine, cf. J. Nicot ÔÇô diplomat francez din sec. XVI care importa tutunul ├«n Fran╚Ťa].
NICOT├ŹN─é s. f. alcaloid toxic, incolor ╚Öi uleios, ├«n frunzele de tutun. (< fr. nicotine)
NICOT├ŹN─é f. Substan╚Ť─â toxic─â sub form─â de lichid incolor, uleios, extras─â din tutun ╚Öi ├«ntrebuin╚Ťat─â, mai ales, ├«n medicin─â. /<fr. nicotine, germ. Nikotin
nicotină f. alcaloid veninos ce se află în tutun.
* nicot├şn─â f., pl. e (de la Nicot, care a adus nicotiana). Un alcaloid veninos care se afl─â ├«n tutun.
NICOT├ŹN─é (< fr., germ. {i}; de la n. pr. J. Nicot, diplomat francez din sec. 16, care a adus tutunul din Portugalia ├«n Fran╚Ťa) s. f. Alcaloid care se g─âse╚Öte ├«n tutun (p├ón─â la 2%) ╚Öi ├«n alte plante; lichid toxic, incolor, cu p. f. 246┬░C. ├Än doze mici constituie un excitant al sistemului nervos, ├«n doxe mari ├«ns─â produce intoxica╚Ťii grave. Se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«n medicin─â ╚Öi ca insecticid.

Nicotin─â dex online | sinonim

Nicotin─â definitie

Intrare: nicotin─â
nicotin─â substantiv feminin