nezám, nezáme, s.n. (înv.) lege, regulament.

nezî, nezắsc, vb. IV (reg.) a prevesti.

nezam n. lege, regulament: un slujbaș credincios trebue să se supuie nezamului Fil. [Turc. NIZAM, dispozițiune].

nezám V. nizam.

nizám și nezám n., pl. urĭ (turc. ar. nizam). Vechĭ. Ordin, ordonanță. Lege, regulament. Organizare, constituire. (V. pitac 2). Armată activă în Turcia (nizam). S.m. Soldat din această armată (V. redif, bașbuzuc).