nevoință definitie

9 definiții pentru nevoință

NEVOÍNȚĂ, nevoințe, s. f. (Înv.) 1. Necesitate, nevoie (1). 2. Greutate, dificultate. – Nevoi + suf. -ință.
NEVOÍNȚĂ, nevoințe, s. f. (Înv.) 1. Necesitate, nevoie (1). 2. Greutate, dificultate. – Nevoi + suf. -ință.
NEVOÍNȚĂ, nevoințe, s. f. (Învechit) 1. Trebuință, necesitate, nevoie (1). Caracterul ajutoarelor ce trebuiesc date [muncitorilor] este arătat prin natura nevoințelor. KOGĂLNICEANU, S. A. 79. 2. Dificultate, greutate, piedică, nevoie (2). Erau deprinși cu tot felul de nevoințe. STĂNOIU, C. I. 159.
nevoínță (înv.) s. f., g.-d. art. nevoínței; pl. nevoínțe
nevoínță s. f., g.-d. art. nevoínței; pl. nevoínțe
NEVOÍNȚĂ s. v. belea, bucluc, caznă, cerință, chin, dandana, dificultate, efort, exigență, forțare, greutate, impas, impediment, imperativ, inconvenient, încurcătură, lipsă, mizerie, muncă, năpastă, neajuns, necaz, necesitate, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obligație, obstacol, opreliște, osteneală, pacoste, piedică, pocinog, pretenție, rău, sărăcie, sforțare, silință, stavilă, strădanie, străduință, supărare, trebuință, trudă, zbatere.
NEVOÍNȚĂ ~e f. înv. 1) v. NEVOIE. 2) Caracterul a ceea ce este greu de realizat; greutate; dificultate. /nevoie + suf. ~ință
nevoínță f., pl. e. Anevoință, dificultate.
nevoință s. v. BELEA. BUCLUC. CAZNĂ. CERINȚĂ. CHIN. DANDANA. DIFICULTATE. EFORT. EXIGENȚĂ. FORȚARE. GREUTATE. IMPAS. IMPEDIMENT. IMPERATIV. INCONVENIENT. ÎNCURCĂTURĂ. LIPSĂ. MIZERIE. MUNCĂ. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NECESITATE. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. OBLIGAȚIE. OBSTACOL. OPRELIȘTE. OSTENEALĂ. PACOSTE. PIEDICĂ. POCINOG. PRETENȚIE. RĂU. SĂRĂCIE. SFORȚARE. SILINȚĂ. STAVILĂ. STRĂDANIE. STRĂDUINȚĂ. SUPĂRARE. TREBUINȚĂ. TRUDĂ. ZBATERE.

nevoință dex

Intrare: nevoință
nevoință substantiv feminin