nevinovat definitie

11 definiții pentru nevinovat

NEVINOVÁT, -Ă, nevinovați, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Care nu este vinovat, care nu are nicio vină; fără vină. 2. Care nu e atins de rău, care ignoră răul, care este incapabil de a comite un rău; curat la suflet; inocent, candid; p. ext. lipsit de experiență, de artificialitate și de prefăcătorie; naiv. ♦ Care denotă, exprimă inocență, candoare, naivitate. ♦ Care nu ascunde nimic rău; inofensiv. – Pref. ne- + vinovat.
NEVINOVÁT, -Ă, nevinovați, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Care nu este vinovat, care nu are nici o vină; fără vină. 2. Care nu e atins de rău, care ignoră răul, care este incapabil de a comite un rău; curat la suflet; inocent, candid; p. ext. lipsit de experiență, de artificialitate și de prefăcătorie; naiv. ♦ Care denotă, exprimă inocență, candoare, naivitate. ♦ Care nu ascunde nimic rău; inofensiv. – Ne- + vinovat.
NEVINOVÁT, -Ă, nevinovați, -te, adj. 1. Care nu e vinovat, care nu are nici o vină, fără vină. Să curm viața atîtor gîzulițe nevinovate. CREANGĂ, P. 237. Ce lucru poate să fie, Să mă bage în robie, Nelegat, nevinovat? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. Că-s nevinovată Ca apa curată. ALECSANDRI, P. P. 117. 2. Curat la suflet, candid, inocent; cast. Mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă și nevinovată. CREANGĂ, A. 38. Nu zîmbea nici la cîntecul nevinovat al copilului. EMINESCU, N. 3. Un copil blînd și nevinovat ca o fată mare. ALECSANDRI, T. I 343. ◊ Fig. Ani de-a rîndul... nevinovații și suavii trandafiri mi-au fost inimici. GALACTION, O. I 58. ◊ (Substantivat) Cocheta face pe nevinovata. NEGRUZZI, S. I 65.
nevinovát adj. m., pl. nevinováți; f. nevinovátă, pl. nevinováte
nevinovát adj. m., pl. nevinováți; f. sg. nevinovátă, pl. nevinováte
NEVINOVÁT adj. 1. inocent, (înv. și pop.) negreșit. (Acuzat ~.) 2. v. inocent.
Nevinovat ≠ culpabil, vinovat
NEVINOVÁT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la vinovat) 1) Care nu este vinovat. * A face pe ~tul se spune despre o persoană vinovată dar care se poartă parcă nu ar avea nici o vină. 2) (despre manifestări ale persoanelor) Care exprima curățenie sufletească; predispus să facă numai bine; inocent; candid. Privire ~tă. /ne- + vinovat
nevinovat a. 1. care nu e vinovat; 2. scutit de păcate, candid: suflet nevinovat; 3. simplu, prea naiv: ființă nevinovată.
nevinovát, -ă adj. (ne și vinovat). Inocent, lipsit de vină. Naiv. Lipsit de răutate.
NEVINOVAT adj. 1. inocent, (înv. și pop.) negreșit. (Acuzat ~.) 2. candid, cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihănit, pudic, virgin, virginal, (înv.) nestricat, prost, vergur, (fig.) curat, imaculat, neîntinat, nepătat, pur, serafic, (înv. fig.) neatins, preacurat. (O dragoste ~.)

nevinovat dex

Intrare: nevinovat
nevinovat adjectiv