nevinovăție definitie

11 definiții pentru nevinovăție

NEVINOVĂȚÍE, nevinovății, s. f. 1. Lipsă de vinovăție; calitatea celui nevinovat (1). 2. Inocență, candoare; naivitate. ♦ Loc. adv. Cu nevinovăție = în mod nevinovat (2), cu candoare; în mod naiv. – Pref. ne- + vinovăție.
NEVINOVĂȚÍE, nevinovății, s. f. 1. Lipsă de vinovăție; calitatea celui nevinovat (1). 2. Inocență, candoare; naivitate. ◊ Loc. adv. Cu nevinovăție = în mod nevinovat (2), cu candoare; în mod naiv. – Ne- + vinovăție.
NEVINOVĂȚÍE s. f. 1. Lipsă de vinovăție, de vină; calitatea celui nevinovat. Împăratul și împărăteasa, văzînd nevinovăția lui Afin, începură a plînge. ISPIRESCU, L. 118. 2. Inocență, candoare; castitate. Negoiță povesti cu nevinovăție tot ce i se întîmplase. GALACTION, O. I 300. Cu amîndouă mînile... șterse ea singură... locul unde mă sărutase cu atîta nevinovăție. HOGAȘ, M. N. 19. ♦ Naivitate, simplitate. Auzind bietul om vorbele păgubașului, au prins a schimba fețe, dară tot se îmbărbătă și-i zise cu nevinovăție: ce? eu să-ți plătesc? SBIERA, P. 254.
nevinovățíe s. f., art. nevinovățía, g.-d. art. nevinovățíei; pl. nevinovățíi, art. nevinovățíile
nevinovățíe s. f., art. nevinovățía, g.-d. art. nevinovățíei; pl. nevinovățíi, art. nevinovățíile
NEVINOVĂȚÍE s. 1. inocență. (S-a dovedit ~ acuzatului.) 2. v. inocență. 3. v. virginitate.
Nevinovăție ≠ culpabilitate, vinovăție
NEVINOVĂȚÍE ~i f. (negativ de la vinovăție) Curățenie morală; candoare; inocență. ◊ Cu ~ cu candoare; în mod nevinovat. [G.-D. nevinovăției] /ne- + vinovăție
nevinovăție f. 1. lipsă de vinovăție: nevinovăția acuzatului; 2. starea celui nevinovat: a trăi în nevinovăție.
nevinovățíe f. (ne și vinovăție). Inocență. Naivitate. Lipsă de răutate. Cu nevinovăție, cu inocență, cu candoare, cu naivitate.
NEVINOVĂȚIE s. 1. inocență. (S-a dovedit ~ acuzatului.) 2. candoare, castitate, feciorie, inocență, neprihănire, pudicitate, pudoare, virginitate, (înv.) smerenie, vergurie, (fig.) curățenie, imaculare, neîntinare, puritate, (înv. fig.) curăție. (~ zîmbetului ei.) 3. castitate, cinste, feciorie, neprihănire, virginitate, (pop.) fetie, (fig.) curățenie, (înv. fig.) curăție. (Și-a păstrat ~.)

nevinovăție dex

Intrare: nevinovăție
nevinovăție substantiv feminin