NETEZÍ, netezesc, vb. IV. Tranz. 1. A face neted; a nivela. ◊ Expr. A(-i) netezi cuiva calea = a înlesni, a ușura cuiva ceva. 2. A călca ușor (cu fierul de călcat) rufe, haine etc. 3. A aranja, a îndrepta părul, penele; p. ext. a mângâia, a dezmierda. ◊ (Glumeț) A lovi, a bate. – Din neted.

NETEZÍRE s. f. Acțiunea de a netezi și rezultatul ei. – V. netezi.

NETEZÍ, netezesc, vb. IV. Tranz. 1. A face neted; a nivela. ◊ Expr. A(-i) netezi cuiva calea = a înlesni, a ușura cuiva ceva. 2. A călca ușor (cu fierul de călcat) rufe, haine etc. 3. A aranja, a îndrepta părul, penele; p. ext. a mângâia, a dezmierda. ◊ (Glumeț) A lovi, a bate. – Din neted.

NETEZÍRE s. f. Acțiunea de a netezi și rezultatul ei. – V. netezi.

NETEZÍ, netezesc, vb. IV. Tranz. 1. A face neted; a nivela. Și grapele spinoase... îngroapă-ncet sămînța și cîmpul netezesc. ALECSANDRI, P. A. 122. ◊ Expr. A(-i) netezi calea = a înlesni, a ușura (cuiva, ceva). ♦ (Rar) A ascuți. Se opri să mai netezească coasa cu grezia. REBREANU, I. 50. 2. (Cu privire la rufe, haine etc.) A călca (ușor) cu fierul de călcat. 3. A aranja, a îndrepta, a potrivi (părul, penele); p. ext. a mîngîia, a alinta, a dezmierda (pe cineva sau ceva). Mîhnit... începe a-și netezi calul pe coamă. CREANGĂ, P. 212. Astfel zise mititica, Dulce netezindu-mi părul. EMINESCU, O. I 54. Netezește-ți penele Ca mîndra sprîncenele! Netezește-ți codița Ca și mîndra cosița! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 400. ◊ Refl. Lebăda la umbră pe piept se netezea. ALECSANDRI, P. III 526. ♦ (Glumeț și ironic) A lovi, a bate. Scorniră minciuna că lelea Nastasie ar cam netezi din cînd în cînd pe Ileana... cu cîte-o despicătură de lemn. RETEGANUL, P. I 51. Moșneagul a rămas pleșuv și spetit, de mult ce-l netezise baba pe cap. CREANGĂ, P. 294. – Variantă: (rar) netezá, netez (EMINESCU, O. I 66), vb. I.

netezí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. netezésc, imperf. 3 sg. netezeá; conj. prez. 3 să netezeáscă

netezíre s. f., g.-d. art. netezírii

netezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. netezésc, imperf. 3 sg. netezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. netezeáscă

netezíre s. f., g.-d. art. netezírii; pl. netezíri

NETEZÍ vb. 1. v. nivela. 2. v. fățui. 3. a îndrepta, a nivela. (A ~ zidul cu mortar.) 4. v. șlefui. 5. a călca, (Ban.) a piglui, (prin Maram.) a scăci, (Transilv. și Maram.) a teglăzi, a teglăzui. (A ~ rufele.) 6. v. aranja.

NETEZÍ vb. v. atinge, bate, lovi.

NETEZÍRE s. 1. v. nivelare. 2. v. fățuire. 3. îndreptare, nivelare. (~ zidului cu mortar.) 4. v. șlefuire.

A NETEZÍ ~ésc tranz. 1) (suprafețe, terenuri etc.) A face să devină neted; a nivela; a îndrepta. ~ un drum. ◊ A(-i) ~ cuiva calea a ușura cuiva ceva. 2) (ființe sau părți ale corpului lor) A atinge ușor cu palma în semn de afecțiune; a mângâia; a dezmierda. /Din neted

netezì v. 1. a face neted; 2. a trece cu mâna peste, a mângâia cu mâna: începe a-și netezi calul pe coamă CR.

netezésc v. tr. (d. neted). Fac neted: rindeaua netezește scîndurile. Mîngîĭ trecînd mîna pe deasupra: îmĭ netezesc calu. Fig. Ușurez, facilitez: a netezi cuĭva drumu. V. măgulesc.

netezi vb. v. ATINGE. BATE. LOVI.

NETEZI vb. 1. a nivela, (înv. și reg.) a obli, a sclivisi, (reg.) a asemălui, a asemăna, a tăpși. (A ~ suprafața unui obiect.) 2. a fățui, (pop.) a obli. (A ~ un perete tencuit.) 3. a îndrepta, a nivela. (A ~ zidul cu mortar.) 4. a șlefui. (A ~ o suprafață metalică.) 5. a călca, (Ban.) a piglui, (prin Maram.) a scăci, (Transilv. și Maram.) a teglăzi, a teglăzui. (A ~ rufele.) 6. a aranja, a așeza, a îndrepta. (Își ~ părul.)

NETEZIRE s. 1. netezit, nivelare, nivelat, (înv.) sclivisire. (~ unei suprafețe.) 2. fățuială, fățuire, fățuit, nivelare. (~ unui perete.) 3. îndreptare, nivelare. (~ zidului cu mortar.) 4. șlefuire, șlefuit. (~ unei suprafețe metalice.)