nestabil definitie

9 definiții pentru nestabil

NESTABÍL, -Ă, nestabili, -e, adj. Care nu are stabilitate; instabil. ♦ (Despre un corp chimic) Care se descompune sau se transformă cu ușurință. – Pref. ne- + stabil.
NESTABÍL, -Ă, nestabili, -e, adj. Care nu are stabilitate; instabil. ♦ (Despre un corp chimic) Care se descompune sau se transformă cu ușurință. – Ne- + stabil.
NESTABÍL, -Ă, nestabili, -e, adj. Care nu are stabilitate. Echilibru nestabil. ♦ (Despre un corp chimic) Care se descompune sau se transformă cu ușurință.
!nestabíl (nes-ta-/ne-sta-) adj. m., pl. nestabíli; f. nestabílă, pl. nestabíle
nestabíl adj. m. (sil. mf. -sta-), pl. nestabíli; f. sg. nestabílă, pl. nestabíle
NESTABÍL adj. 1. v. flotant. 2. v. instabil. 3. v. neregulat. 4. v. schimbător. 5. v. inconsecvent.
NESTABÍL, -Ă adj. Lipsit de stabilitate; instabil. ♦ (Chim.) Care se descompune, se transformă ușor. [< ne- + stabil].
nestabil a. nestatornic.
NESTABIL adj. 1. flotant, nepermanent. (Populația ~ a unui oraș.) 2. instabil, precar. (Echilibru ~.) 3. instabil, neregulat, schimbător, variabil. (Vînturi ~.) 4. capricios, inconstant, instabil, neconstant, nestatornic, schimbăcios, schimbător, variabil, (reg.) tonatic, tonos, (fig.) năzuros, (pop. fig.) bălțat. (O vreme ~.) 5. capricios, flușturatic, fluturatic, inconsecvent, inconstant, instabil, neconsecvent, neconstant, neserios, nestatornic, schimbăcios, schimbător, (livr.) labil. (Un om tare ~.)

nestabil dex

Intrare: nestabil
nestabil adjectiv
  • silabisire: -sta-