Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru nesfârșire

NESFÂRȘÍRE s. f. (Rar) întindere sau cantitate fără limite sau care pare că nu are limite. – Pref. ne- + sfârșire.
NESFÂRȘÍRE s. f. Întindere sau cantitate fără limite sau care pare că nu are limite. – Ne- + sfârșire.
!nesfârșíre (nes-fâr-/ne-sfâr-) (rar) s. f., g.-d. art. nesfârșírii
nesfârșíre s. f. (sil. mf. -sfâr-), g.-d. art. nesfârșírii
NESFÂRȘÍRE s. v. nemărginire.
NESFÎRȘIRE s. enormitate, imensitate, infinit, necuprins, nemărginire, nemărginit, nesfîrșit, vastitate. (~ cîmpiei.)

Nesfârșire dex online | sinonim

Nesfârșire definitie

Intrare: nesfârșire
nesfârșire substantiv feminin
  • silabisire: -sfâr-