nesatisfăcător definitie

7 definiții pentru nesatisfăcător

NESATISFĂCĂTÓR, -OÁRE, nesatisfăcători, -oare, adj. Care nu satisface o dorință, o necesitate, o exigență. ◊ Care nu corespunde unor norme, criterii, exigențe. – Pref. ne- + satisfăcător.
NESATISFĂCĂTÓR, -OÁRE, nesatisfăcători, -oare, adj. Care nu satisface o dorință, o necesitate, o exigență. ♦ Care nu corespunde unor norme, criterii, exigențe. – Ne- + satisfăcător.
*nesatisfăcătór adj. m., pl. nesatisfăcătóri; f. sg. și pl. nesatisfăcătoáre
nesatisfăcătór adj. m., pl. nesatisfăcătóri; f. sg. și pl. nesatisfăcătoáre
NESATISFĂCĂTÓR adj. 1. v. insuficient. 2. insuficient, neîndestulător, redus, sărac. (Un inventar ~ de utilaje.) 3. v. nereușit. 4. nemulțumitor, slab. (Rezultate ~ la învățătură.)
Nesatisfăcător ≠ mulțumitor
NESATISFĂCĂTOR adj. 1. insuficient, neîndestulător, redus. (Cantitate ~.) 2. insuficient, neîndestulător, redus, sărac. (Un inventar ~ de utilaje.) 3. necorespunzător, neizbutit, nerealizat, nereușit, prost, slab, (fig.) stîngaci. (O regie ~.) 4. nemulțumitor. (Rezultate ~ la învățătură.)

nesatisfăcător dex

Intrare: nesatisfăcător
nesatisfăcător adjectiv