Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 883806:

NERĂBDÁRE s. f. Lipsă de răbdare; impaciență; starea celui nerăbdător; neastâmpăr (provocat de așteptare), încordare, înfrigurare; dorință arzătoare, grabă de a începe, de a întreprinde, de a termina ceva. ◊ Loc. adv. Cu nerăbdare = în mod nerăbdător; cu înfrigurare. ◊ Enervare, iritare; nervozitate. – Pref. ne- + răbdare.

Nerăbdare dex online | sinonim

Nerăbdare definitie