nerod definitie

20 definiții pentru nerod

NĂRÓD, -OÁDĂ adj., s. m. și f. v. nerod.
NERÓD, -OÁDĂ, nerozi, -oade, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care are mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acționează fără să judece; (om) prost, netot, neghiob, nătărău. 2. Adj. Care aparține nerodului (1), care caracterizează pe nerod, nerozesc; care denotă, trădează prostie, prostesc; p. ext. lipsit de sens, de rațiune; stupid. [Var.: (reg.) năród, -oádă adj., s. m. și f.] – Din bg. neroda.
NĂRÓD, -OÁDĂ adj., s. m. și f. v. nerod.
NERÓD, -OÁDĂ, nerozi, -oade, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care are mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acționează fără să judece; (om) prost, netot, neghiob, nătărău. 2. Adj. Care aparține nerodului (1), care caracterizează pe nerod, nerozesc; care denotă, trădează prostie, prostesc; p. ext. lipsit de sens, de rațiune; stupid. [Var.: (reg.) năród, -oádă adj., s. m. și f.] – Din bg. neroda.
NĂRÓD, -OÁDĂ adj. v. nerod.
NERÓD, -OÁDĂ, nerozi, -oade, adj. Prost, neghiob. Cine e nerod să ardă în cărbuni smarandul rar? EMINESCU, O. I 83. Faceți voi în lături, irozi nerozi ce sînteți. ALECSANDRI, T. I 86. ◊ (Substantivat) Nerodul, Gură are de vorbit Și cap n-are de gîndit. PANN, P. V. I 94. Mai bine c-un înțelept la pagubă decît cu un nerod la cîștig. PĂSCULESCU, L. P. 111. ♦ Lipsit de sens, fără rost; inutil. Să nu mai răsfir lacrimile în plînset nerod. VINTILĂ, O. 38. Am tras o spaimă neroadă... Bine c-am avut un vizitiu energic! REBREANU, R. I 216. Și te-o strînge-n două șiruri, așezîndu-te la coadă, În vro notă prizărită sub o pagină neroadă. EMINESCU, O. I 134. – Variantă: (regional) năród, -oádă (HODOȘ, P. P. 78) adj.
neród adj. m., s. m., pl. nerózi; adj. f., s. f. neroádă, pl. neroáde
neród adj. m., s. m., pl. nerózi; f. sg. neroádă, g.-d. art. neroádei, pl. neroáde
NERÓD adj., s. 1. adj., s. v. prost. 2. adj. v. prostesc.
NERÓD adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.
Nerod ≠ ager, deștept, înțelept, mintios
neród (neroádă), adj. – Prost, tîmpit. Sl. neroditi „a neglija, a (se) delăsa”, cf. sl. nerodivŭ „neîngrijit” (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Tiktin), slov. neroden „neîngrijit”, sl. nerodinŭ „neîngrijit”. După Cihac, II, 215, din sl. nerodu „disprețuit”. – Der. nerozie, s. f. (prostie, neghiobie); nerozește, adv. (prostește). Din rom. provine mag. nerod (Edelspacher 20).
NERÓD ~oádă (~ózi, ~oáde) și substantival 1) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește lipsă de inteligență; prost; neghiob; tont; nătărău; nătâng; tâmp; netot; năuc; stupid. 2) Care nu are nici un sens; care este fără noimă; prostesc; stupid; nătâng. /<bulg. neroda
nerod a. prost, stupid. [Slav. NERODŬ, inept].
1) năród V. norod.
2) năród V. nerod.
neród, -oádă adj. (vsl. nerodŭ, disprețuit). Tont, prost: om nerod, minte neroadă. – În Olt., Trans. nărod.
noród și (vechi) năród n., pl. oade (vsl. na-rodŭ, popor, d. roditi, a naște. V. rod). Rar. Azĭ. Popor.
nerod adj., s. v. ALIENAT. DEMENT. DESCREIERAT. ÎNNEBUNIT. NEBUN. SMINTIT. ȚICNIT.
NEROD adj., s. 1. adj., s. bleg, nătăfleț, nătărău, nătîng, neghiob, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău, (înv. și pop.) năuc, (pop. și fam.) haplea, (pop.) flaimuc, (înv. și reg.) nătîntoc, prostan, prostatic, prostănatic, (reg. și fam.) șui, (reg.) bleot, hăbăuc, mangosit, metehău, meteleu, motoflete, motolog, mutălău, natantol, năbîrgeac, nătăbîz, nătînt, nătrui, nătruț, năvleg, năvligos, nerodoi, pliurd, ponc, pricăjit, puncău, tălălău, tălîmb, tontan, tontolete, tontolog, (prin Transilv.) balamut, (prin Olt.) bleomb, (prin Mold.) bobletic, (prin Munt.) bobleț, (Mold.) cherapleș, (prin Transilv., Mold. și Bucov.) chiomb, (Transilv., Ban. și Olt.) lud, (Transilv. și Ban.) năhui, (Transilv.) nebleznic, (prin Mold., Transilv. și Maram.) șuietic, (Mold.) tanău, (Bucov.) tălășman, (prin Olt. și Munt.) tărăntuc, (Munt.) tontovan, (turcism înv.) budala, (fam.) fleț, găgăuță, gogoman, zevzec, (fig.) sec. (~ mai este!) 2. adj. nătîng, neghiob, neghiobesc, nerozesc, netot, prostesc, stupid, (livr.) inept, (înv.) prostatic. (O comportare, o faptă ~.)

nerod dex

Intrare: nerod (adj.)
nerod adjectiv
nărod adjectiv
Intrare: nerod (s.m.)
nerod substantiv masculin
nărod substantiv masculin