Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
8 definiții pentru neprecupețit
NEPRECUPEȚÍT, -Ă, neprecupețiți, -te, adj. Care este fără rezerve, fără condiții; necondiționat. – Pref. ne- + precupețit.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
NEPRECUPEȚÍT, -Ă, neprecupețiți, -te, adj. Care este fără rezerve, fără condiții; necondiționat. – Ne- + precupețit.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
NEPRECUPEȚÍT, -Ă, neprecupețiți, -te, adj. Fără rezerve, necondiționat, larg. Toate succesele obținute în anii puterii populare în lupta pentru construirea socialismului se datoresc sprijinului neprecupețit de zi cu zi pe care statul democrat-popular l-a primit din partea maselor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2581.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
neprecupețít (ne-pre-) adj. m., pl. neprecupețíți; f. neprecupețítă, pl. neprecupețíte
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
neprecupețít adj. m. (sil. -pre-), pl. neprecupețíți; f. sg. neprecupețítă, pl. neprecupețíte
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
NEPRECUPEȚÍT adj. integral, necondiționat, total. (Sprijin ~.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
NEPRECUPEȚÍT ~tă (~ți, ~te) (despre ajutor, sprijin) Care se acordă cu generozitate. /ne- + precupețit
- sursa: NODEX 2002
- permalink
NEPRECUPEȚIT adj. integral, necondiționat, total. (Sprijin ~.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
neprecupețit definitie
neprecupețit dex
Intrare: neprecupețit
neprecupețit
adjectiv
- silabisire: -pre-