neprecupețit definitie

8 definiții pentru neprecupețit

NEPRECUPEȚÍT, -Ă, neprecupețiți, -te, adj. Care este fără rezerve, fără condiții; necondiționat. – Pref. ne- + precupețit.
NEPRECUPEȚÍT, -Ă, neprecupețiți, -te, adj. Care este fără rezerve, fără condiții; necondiționat. – Ne- + precupețit.
NEPRECUPEȚÍT, -Ă, neprecupețiți, -te, adj. Fără rezerve, necondiționat, larg. Toate succesele obținute în anii puterii populare în lupta pentru construirea socialismului se datoresc sprijinului neprecupețit de zi cu zi pe care statul democrat-popular l-a primit din partea maselor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2581.
neprecupețít (ne-pre-) adj. m., pl. neprecupețíți; f. neprecupețítă, pl. neprecupețíte
neprecupețít adj. m. (sil. -pre-), pl. neprecupețíți; f. sg. neprecupețítă, pl. neprecupețíte
NEPRECUPEȚÍT adj. integral, necondiționat, total. (Sprijin ~.)
NEPRECUPEȚÍT ~tă (~ți, ~te) (despre ajutor, sprijin) Care se acordă cu generozitate. /ne- + precupețit
NEPRECUPEȚIT adj. integral, necondiționat, total. (Sprijin ~.)

neprecupețit dex

Intrare: neprecupețit
neprecupețit adjectiv
  • silabisire: -pre-