nepotism definitie

10 definiții pentru nepotism

NEPOTÍSM, nepotisme, s. n. (Fam.) Faptul de a uza de autoritatea sau de influența personală în favoarea rudelor sau a prietenilor; promovare prin protecția rudelor și a prietenilor influenți. – Din fr. népotisme.
NEPOTÍSM s. n. Faptul de a uza de autoritatea sau de influența personală în favoarea rudelor sau a prietenilor; promovare prin protecția rudelor și a prietenilor influenți. – Din fr. népotisme.
NEPOTÍSM s. n. Abuz de putere pe care îl comite cineva care acordă avantaje, favoruri, funcții rudelor și prietenilor, nedreptățind prin aceasta pe alții. V. favoritism, familiarism.
!nepotísm (fam.) s. n., pl. nepotísme
nepotísm s. n.
NEPOTÍSM s.n. 1. Abuz de putere comis de cineva prin acordarea de favoruri rudelor sau prietenilor săi. V. favoritism. 2. Autoritate pe care o aveau în conducerea treburilor publice nepoții anumitor papi. [< fr. népotisme, cf. lat. nepos – nepot].
NEPOTÍSM s. n. 1. autoritate pe care o aveau în conducerea treburilor publice nepoții anumitor papi. 2. abuz de putere comis de cineva prin acordarea de favoruri rudelor sau prietenilor săi. (< fr. népotisme)
NEPOTÍSM n. Acordare de avantaje și de privilegii rudelor sau prietenilor, folosind în mod abuziv influența personală; familiarism. /<fr. népotisme
nepotism n. tendență de a favoriza pe membrii familiei sale, când cineva se află într’o pozițiune înaltă.
* nepotízm n., pl. e (fr. népotisme, d. it. nepotismo). Favoare de care se bucuraŭ pe lîngă papĭ nepoțiĭ și alte rude ale lor. Protecțiune nemeritată acordată rudelor de la un om influent.

nepotism dex

Intrare: nepotism
nepotism substantiv neutru