NEPĂSĂTÓR, -OÁRE, nepăsători, -oare, adj. Care nu-și face griji, necazuri; calm, senin; (curent) care nu manifestă niciun fel de interes față de ceea ce se petrece în jurul său; indolent, apatic; indiferent. – Pref. ne- + păsător (înv. „grijuliu” < păsa).

NEPĂSĂTÓR, -OÁRE, nepăsători, -oare, adj. Care nu-și face griji, necazuri; calm, senin; (curent) care nu manifestă nici un fel de interes față de ceea ce se petrece în jurul său; indolent, apatic; indiferent. – Ne- + păsător (înv. „grijuliu” < păsa).

NEPĂSĂTÓR, -OÁRE, nepăsători, -oare, adj. Lipsit de interes pentru ceea ce se petrece în jurul său, indiferent la cele ce se întîmplă. Întorcînd spatele cătră pădurar, intră nepăsătoare în casă. SADOVEANU, O. VIII 226. Cîntați, păsări ale cerului, nepăsătoare la durerile noastre. DELAVRANCEA, A. 34. Nu-l ierta firea să stea nepăsător cînd te miri cu ce mari nevoi se lupta sărmana aceea de văduvă. SLAVICI, O. II 112.

nepăsătór adj. m., pl. nepăsătóri; f. sg. și pl. nepăsătoáre

nepăsătór adj. m., pl. nepăsătóri; f. sg. și pl. nepăsătoáre

NEPĂSĂTÓR adj. 1. v. indiferent. 2. flegmatic, impasibil, imperturbabil, indiferent, insensibil, nesensibil, nesimțitor, pasiv, (grecism înv.) adiafor, (fig.) rece. (Ce tip ~!) 3. indiferent, nesimțitor, (fig.) surd. (A rămas ~ la rugămințile mele.)

NEPĂSĂTÓR1 adv. Cu nepăsare. /ne- + păsător

NEPĂSĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care manifestă nepăsare; lipsă de grijă, de interes; neglijent; indiferent. /ne- + păsător

nepăsător a. indiferent.

nepăsătór, -oáre adj. Adj. Căruĭa nu-ĭ pasă, indiferent. Negligent.

NEPĂSĂTOR adj., s. 1. apatic, delăsător, indiferent, indolent, lăsător, pasiv, placid, tembel, (livr.) impasibil, (reg.) nebriștit, (fig.) rece. (Om ~; atitudine ~.) 2. flegmatic, impasibil, imperturbabil, indiferent, insensibil, nesensibil, nesimțitor, pasiv, (grecism înv.) adiafor, (fig.) rece. (Ce tip ~!)