Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru nep─ârtinitor

NEP─éRTINIT├ôR, -O├üRE, nep─ârtinitori, -oare, adj. Impar╚Ťial, drept, obiectiv. ÔÇô Pref. ne- + p─ârtinitor.
NEP─éRTINIT├ôR, -O├üRE, nep─ârtinitori, -oare, adj. (Pop.) Impar╚Ťial, drept, obiectiv. ÔÇô Ne- + p─ârtinitor.
NEP─éRTINIT├ôR, -O├üRE, nep─ârtinitori, -oare, adj. Care nu e p─ârtinitor; impar╚Ťial, drept; obiectiv. Se zice mult bine de administra╚Ťia sa... El lovea abuzurile; era nep─ârtinitor, integru. BOLINTINEANU, O. 254. Oric├«t a╚Ö voi s─â fiu de nep─ârtinitor, suvenirea ei ar sili imagina╚Ťia mea s─â galopeze f─âr─â voie. NEGRUZZI, S. I 38.
nepărtinitór adj. m., pl. nepărtinitóri; f. sg. și pl. nepărtinitoáre
nepărtinitór adj. m., pl. nepărtinitóri; f. sg. și pl. nepărtinitoáre
NEPĂRTINITÓR adj. v. drept.
Nep─ârtinitor Ôëá par╚Ťial
nep─ârtinitor a. lipsit de p─ârtinire, impar╚Ťial.
nep─ârtinit├│r, -o├íre adj. Impar╚Ťial. Adv. F─âr─â p─ârtinire.
NEP─éRTINITOR adj. drept, impar╚Ťial, nepar╚Ťial, obiectiv, (├«nv.) nef─â╚Ť─ârit. (Om ~.)

Nep─ârtinitor dex online | sinonim

Nep─ârtinitor definitie

Intrare: nep─ârtinitor
nep─ârtinitor adjectiv