NEOPOZITIVÍST, -Ă, neopozitiviști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neopozitivismului. 2. Adj. Care ține de neopozitivism. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-positiviste.

NEOPOZITIVÍST, -Ă, neopozitiviști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al neopozitivismului. 2. Adj. Care ține de neopozitivism. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-positiviste.

neopozitivíst (ne-o-) adj. m., s. m., pl. neopozitivíști; adj. f., s. f. neopozitivístă, pl. neopozitivíste

neopozitivíst s. m., adj. m. (sil. ne-o-) pozitivist

NEOPOZITIVÍST, -Ă adj. Referitor la neopozitivism. // s.m. și f. Adept al neopozitivismului. [Cf. fr. néo-positiviste].

NEOPOZITIVÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al neopoziti-vismului. (< fr. néopositiviste)