NEOFREUDÍSM s. n. Ansasmblu de orientări teoretice și terapeutice derivate din freudism; neopsihanaliză. [Pr.: ne-o-froi-] – Din fr. néo-freudisme.

NEOFREUDÍSM s. n. Denumire germanică pentru curentele psihanalitice apărute după 1930 care acceptă importanța factorilor sociali și culturali în apariția nevrozelor; neopsihanaliză. [Pr.: ne-o-froi-] – Din fr. néo-freudisme.

neofreudísm s. n.

NEOFREUDÍSM FROI-/ s. m. totalitatea noilor curente psihanalitice care, renunțând la tezele lui Freud, acceptă importanța factorilor sociali și culturali în geneza nevrozelor; neopsihanaliză. (< fr. néo-freudisme)

NEOFREUDÍSM (< neo + freudism) s. n. Ansamblu de orientări teoretice și terapeutice derivate din freudism. Reprezentanți de seamă: W. Reich, J.M. Lacan, Karen Horney, E. Fromm, A. Kardiner, Mélanie Klein, D. Lagache, J. Laplanche.