Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru neneac─â

NENE├üC─é s. f. (Reg.) Mam─â. [Var.: nine├íc─â s. f.] ÔÇô Cf. tc. nine.
NINEÁCĂ s. f. v. neneacă.
NENE├üC─é s. f. (Reg. ╚Öi fam.) Mam─â. [Var.: nine├íc─â s. f.] ÔÇô Cf. tc. nine.
NINEÁCĂ s. f. v. neneacă.
NENE├üC─é s. f. (Familiar, mai ales ├«n Mold.) Termen cu care se adreseaz─â un copil mamei sale; mam─â. Prima datorie pe care am ├«nv─â╚Ťat-o eu a fost s─â respect pe babaca ╚Öi pe neneaca. SADOVEANU, N. F. 9. Bine-╚Ťi ╚Öede mitropolit unde-i neneac─â-ta s─â te vad─â! CREANG─é, A. 137. Mai bine-╚Ťi caut─â de nevoi ╚Öi-╚Ťi ie t─âlp─â╚Öi╚Ťa p├«n─â nu vine neneaca ca s─â te deie de urechi afar─â. ALECSANDRI, T. I 38. ÔŚŐ Expr. Trai neneac─â cu banii babachii v. babac─â. ÔÇô Variant─â: nine├íc─â (ALECSANDRI, T. I 119) s. f.
NINEÁCĂ s. f. v. neneacă.
neneácă (reg.) s. f., g.-d. art. neneácăi/neneáchii
neneácă s.f., g.-d. art. neneácăi / neneáchii
NENEÁCĂ s. v. mamă.
neneac─â (nineac─â) Mold. 1. mam─â: neneaca cu bucurie dorin╚Ťa ├«i ├«mplinia NEGR. [Turc. NEN├ł, mam─â, sor─â mai ├«n v├órst─â, frate, bunic─â (despre acest amestec al gradelor de rudenie, v. dad─â); rom├óne╚Öte, vorba a fost influen╚Ťat─â, c├ót prive╚Öte finala, de sinonimul maic─â (cf. babac─â)].
nineac─â f. V. neneac─â: o nineac─â cu dou─â fete AL.
nene├íc─â (Munt.) ╚Öi nine├íc─â (Mold.) f., pl. ec─ş (rut. n├ęn─şka, m─âmuc─â, d. n├ęn─Ľa, mam─â; rus. ne├ín─şka, d. din n─Ľ├ín─Ľa, d─âdac─â; ung. n├ęne, ╚Ťa╚Ť─â, n├ęniko, sor─â ma─ş mic─â; turc. nen├ę, nin├ę, mam─â; ngr. n├ínni, m─âtu╚Ö─â; alb. nan─â, mam─â. V. nenea, nan─â). Rar. Mam─â. Chef, neneaco, cu bani─ş babachi─ş, vorb─â glumea╚Ť─â adresat─â unu─şa peste care a dat un chilipir nea╚Öteptat. ÔÇô ╚śi nine─şa, pl. e─ş. V. nun.
nine├íc─â ╚Öi nin├ę─şe V. neneac─â.

Neneac─â dex online | sinonim

Neneac─â definitie

Intrare: neneac─â
nineac─â
neneac─â substantiv feminin
nineac─â
neneac─â
neneac─â