Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

36 defini╚Ťii pentru nene

NEA1 interj. (Pop.) Strig─ât cu care se ├«ndeamn─â la mers, se cheam─â, se opresc sau se gonesc unele animale domestice. ÔÇô Cf. n a.
NEA3 s. m. (Pop. ╚Öi fam.; urmat de un prenume masculin sau de un nume de familie) Termen de respect cu care se adreseaz─â un copil sau o persoan─â mai t├ón─âr─â unui b─ârbat mai ├«n v├órst─â. ÔÇô De la nene.
N├ëNE s. m. 1. (Pop. ╚Öi fam.) Termen de respect cu care se adreseaz─â un copil sau o persoan─â mai t├ón─âr─â unui b─ârbat mai ├«n v├órst─â sau unui frate mai mare; neic─â. ÔÖŽ (Reg.) Termen de respect folosit de nepo╚Ťi pentru a vorbi cu (sau despre) un unchi. 2. (Fam.) Termen de adresare prin care se exprim─â o dezaprobare, o surprindere nepl─âcut─â. 3. (Fam.) Termen folosit ├«n cursul unei povestiri sau conversa╚Ťii ╚Öi care, f─âr─â a fi adresat unei persoane anume, exprim─â mirare, satisfac╚Ťie etc. [Var.: nea s. m.] ÔÇô Cf bg. nenja, sb. nena.
NEA1 interj. Strig─ât cu care se ├«ndeamn─â la mers, se cheam─â, se opresc sau se gonesc unele animale domestice. ÔÇô Cf. na.
NEA3 s. m. v. nene.
N├ëNE s. m. 1. (Pop. ╚Öi fam.) Termen de respect cu care se adreseaz─â un copil sau o persoan─â mai t├ón─âr─â unui b─ârbat mai ├«n v├órst─â sau unui frate mai mare; neic─â. ÔÖŽ (Reg.) Termen de respect folosit de nepo╚Ťi pentru a vorbi cu (sau despre) un unchi. 2. (Fam.) Termen de adresare prin care se exprim─â o dezaprobare, o surprindere pl─âcut─â. 3. (Fam.) Termen ├«ntrebuin╚Ťat ├«n cursul unei povestiri sau conversa╚Ťii ╚Öi care, f─âr─â a fi adresat unei persoane anumite, exprim─â mirare, satisfac╚Ťie etc. [Var.: nea s. m.] ÔÇô Cf. bg. nenja, scr. nena.
NEA3 s. m. v. nene.
NEA1 interj. (Uneori repetat) Strig─ât cu care se ├«ndeamn─â la mers, se cheam─â ori se abat vitele sau (rar) cu care se alung─â c├«inii. Nea! Zurzan; da╚Ťi-v─â-n l─âturi, cotarle! CREANG─é, P. 147. Ion... [strig├«nd la boi] nea b─âlan, na. ALECSANDRI, T. 1536.
N├ëNE s. m. 1. (Uneori articulat ╚Öi ├«n forma prescurtat─â regional─â nea; adesea ├«nso╚Ťit de numele persoanei la care se refer─â) Termen de respect cu care se adreseaz─â un copil sau o persoan─â mai t├«n─âr─â unui b─ârbat mai ├«n v├«rst─â sau unui frate mai mare. V. bade, unchi. De ce s─â ai, nea Ioane, ciud─â pe mine? DUMITRIU, B. F. 65. Da unde te duci, nene George? ISPIRESCU, L. 139. S─â venim la istoria d-tale, nene Bogonos. NEGRUZZI, S. I 224. ÔŚŐ (├Än forma prescurtat─â nen-, urmat de adjectivul posesiv de persoana a doua ╚Öi a treia) M─â! spune lui nen-tu Chiriac s─â nu uite de ce ne-a fost vorba. CARAGIALE, O. I 53. Chiru╚Ťa se-nsp─âim├«nta ╚śi c─âtre nen-s─âu gr─âia. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 492. ÔŚŐ (├Äntrebuin╚Ťat ├«n cursul unei povestiri sau conversa╚Ťii f─âr─â s─â fie adresat unei anumite persoane, servind numai pentru a atrage aten╚Ťia asupra celor spuse) S─â fi v─âzut, nene, cad├«nele cum mai fugeau descul╚Ťe. ISPIRESCU, M. V. 15. Ei, nene, s─â pomenea Din inima c├«mpului ├Än buricul p─âm├«ntului. P─éSCULESCU, L. P. 212. 2. (Neobi╚Önuit) Tat─â. Au zis ├«mp─âratul c─â cine m-a sc─âpa din gura b─âlaurului, dup─â acela m-a m─ârita ╚Öi... are s─â m─â deie nenea, cu bun─â sam─â, dup─â acest ╚Ťigan. SBIERA, P. 125. ÔÇô Variant─â: (├«nso╚Ťit de numele persoanei la care se refer─â) nea s. m.
nea3 (+ prenume m. / nume de familie) (pop., fam.) s. m., g.-d. lui nea (lui nea Nelu/Popescu)
nea1 (pop.) interj.
!n├ęne (pop., fam.) s. m., art. n├ęnea, g.-d. lui n├ęnea
nea s. m. v. nene
nea interj.
n├ęne s. m., art. n├ęnea, g.-d, art. lui n├ęnea (╚Öi nea + nume propriu)
N├ëNE s. 1. bade, (pop.) neic─â, (reg.) uic─â, (prin Olt. ╚Öi Ban.) nan─â. (Unui om mai ├«n v├órst─â i se spune ~.) 2. (prin Transilv.) tete. (Unui frate mai ├«n v├órst─â i se spune la ╚Ťar─â ~.)
NÉNE s. v. părinte, tată.
NEA2 interj. (se folosește, deseori repetat, pentru a chema un câine). /cf. na
NÉNE m. pop. (cuvânt de adresare a unei persoane tinere către un bărbat mai în vârstă). [Var. nea] /cf. bulg. nenja, sb. nena
n├ęne adv. (pop.) exprim─â dezaprobarea, surprinderea nepl─âcut─â.
bade m. 1. titlu pe care, la ╚Ť─ârani, un frate ├«l d─â fratelui mai mare (corespunz├ónd ├«n ora╚Öe lui nene); 2. nume dat oric─ârui om mai b─âtr├ón: bade Ioane!; 3. termen cu care or─â╚Öenii se adreseaz─â la un ╚Ť─âran mai ├«n v├órst─â. [Cf. bulg. BATE (ung. b├ítya)].
nea m. abrevia╚Ťiune pentru nene: nea Dumitru.
nene m. titlu ce se dă unui frate mai mare sau unei persoane mai în vârstă. [Bulg. NENI (serb. NENA, mamă); v. nană].
3) nea, interj. de alungat: nea ha─şta! V. t─şo.
2) nea (ea dift.) m., gen al lu─ş. Vest. Prescurate din nenea: nea Ion.
n├ęnea m., gen. al lu─ş voc. nene (s├«rb. nena, bg. neni, nen─Źo, a.├«.; rut. n├ęn─şo, tat─â. V. ne─şca, neneac─â). Sud. Epitet respectos adresat ├«n popor unu─ş frate ma─ş mare. Epitet adresat unu─ş unch─ş nu prea b─âtr├«n. Epitet glume╚Ť adresat or─ş-cu─ş: ─şa st─â─ş, nene, c─â nu merge a╚Öa! V. b─âdia ╚Öi mo╚Ö.
NENE s. 1. bade, (pop.) neică, (reg.) uică, (prin Olt. și Ban.) nană. (Unui om mai în vîrstă i se spune ~.) 2. (prin Transilv.) tete. (Unui frate mai în vîrstă i se spune ~.)
nene s. v. P─éRINTE. TAT─é.
neneac─â s. v. MAM─é.
NENE subst., NENA, NEAN etc. I. Nean forma arhaic─â: 1. ÔÇô mo╚Ön. (AO X 131; 16 B IV 191; 17 B I 437); ÔÇô Vicol (C Bog); -u pren. (P Bor 14); -u, Cr., act. -ul c─âl─âra╚Ö, 1655 (Sd IV 38). 2. Neaniul pren. (C ╚śtef); ÔÇô mold. ÔÇô Costin (Sd V 124; Tec I). 3. + -ciu: Neanciul, ╚Ťig. (╚śtef). II. 1. Nen, ard., 1680(Pa╚Ö). 2. Nene, -a (Sd XVI; Pa╚Ö); Nene╚Öti s. 3. Neneu (17 A V 322). 4. Nenu (Sd XXII; 16 B III 98); Vicol (16 A I 531); -i 1439, mold. (Sur IV); munt. (13 ÔÇô 15 B 105). 5. Neneaci popa (17 B II 204); Nineaciul (17 B I 338). 6. N─âneac─â ╚Ťig. (16 B I 61); cf. subst. f. nineac─â. 7. Nenu╚Ťa ╚Ťig. (16 A IV 86; 17 A V 171). 8. *Nenoiu > Nenoian, Marica, mold., 1607 (Sd XXII). 9. Nenoi╚Ť─â, munt. (Sd VII 56). 10. Neni, F─âtu (Ard II 150). 11. Nenia ard. (Pa╚Ö). 12. Nenic─â (17 B II 195); Neniceanca t. 13. Neni╚Öor, fam. act.; -i s.; Neni╚Öoaia t. 14. 14. Neni╚Ťa b. pren. (Isp II1); ÔÇô b. (17 A III 182); ÔÇô b. pren. (Tec II); Neni╚Ťia f. (17 A I 121); Neni╚Ťescu, Ioan. 15. Neniu t (Dm; Cat); -l b. (Sur IV; Sd VII 363, X 52, XV 31; 16 B II 292; 17 B I 286) etc. 16. Neniu╚Ť/─â b. (17 A III 96); -a f., mold., 1605 (BCI IV 164) 17. + -cu; Nenc (Ard); -a, dobr. (RI XI 211). 18. + -ciu: Nenciul, 1418 (13 ÔÇô 15 B 71); -e╚Öti, -eni ss.; -escu, Al., m. vornic (VT). 19. Neinu (16 B III 51). 20. Nentu, M., act. < nen-to (nenea t─âu). 21. Compus cu Iuga: Neniuga, ╚Ťig. (16 A II 148).
a umbla cu ÔÇ×ia-m─â neneÔÇŁ expr. a fi autostopist, a face autostopul.
ia-m─â, nene! expr. autostop, c─âl─âtorie gratuit─â facilitat─â de bun─âvoin╚Ťa unor automobili╚Öti ├«nt├«lni╚Ťi ocazional pe autostr─âzi.
Nea Caisă s. (iron.) nume generic dat unei persoane de sex bărbătesc, de al cărui nume real nu-și amintește vorbitorul.
Nea Ceașcă / Nicu / Papleacă / Parpală s. (iron.) poreclă dată dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Nea Nelu (Cotrocelu) s. iron. poreclă dată președintelui Ion Iliescu.
nene s. m. sg. 1. unchi. 2. patron al unei case de toleran╚Ť─â. 3. apelativ adresat unui b─ârbat mai ├«n v├órst─â.

Nene dex online | sinonim

Nene definitie

Intrare: nene
nene
nea s.m., interj.
Intrare: Nene
Nene