Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru nemotenie

NEMOTÉNIE, nemotenii, s. f. 1. (Regional) Înrudire. Minciuna... oarece nemotenie are cu gluma. ȚICHINDEAL, F. 158. 2. Rudă, cimotie. O femeie dintre neamurile acestuia, muma, soția, sora ori altă nemotenie. MARIAN, Î. 322. De la care nemotenie au moștenit acea avuție. ȚICHINDEAL, F. 291.
NEMOTÉNIE, nemotenii, s. f. 1. (Reg.) Înrudire. 2. Rudă, neam, cimotie. – Din neam + [ci]mot[ie] + suf. -enie.
NEMOTÉNIE s. v. înrudire, neam, rubedenie, rudă, rudenie.
nemoténie, nemoténii, s.f. (înv. și reg.) 1. legături de familie, de rudenie; înrudire. 2. rudă, neam. 3. bocitoare.
nemoténie f. (d. neam) Mold. (Fam.) Trans. Rudenie. Rudă.
nemotenie s. v. ÎNRUDIRE. NEAM. RUBEDENIE. RUDĂ. RUDENIE.

nemotenie definitie

nemotenie dex

Intrare: nemotenie
nemotenie