NEMÉNIE, nemenii, s. f. (Învechit, rar) Categorie, specie, soi. Arheologi de fantazie, a căror nemenie a început a se-nmulți la noi. ODOBESCU, S. I 391.

NEMÉNIE, nemenii, s. f. (Înv., rar) Categorie, specie, soi. – Din neam + suf. -enie.

NEMÉNIE s. v. neam, rubedenie, rudă, rudenie.

nemenie s. v. NEAM. RUBEDENIE. RUDĂ. RUDENIE.

nemenie s. v. NEAM. RUBEDENIE, RUDĂ. RUDENIE.