NEMȚÍ, nemțesc, vb. IV. Refl. (Rar) 1. A se asimila cu populația de limbă germană, a adopta modul de viață nemțesc; p. ext. a se occidentaliza. 2. A adopta moda vestimentară occidentală; a se îmbrăca orășenește. – Din neamț.

NEMȚÍ, nemțesc, vb. IV. Refl. (Rar) 1. A se asimila cu populația de limbă germană, a adopta modul de viață nemțesc; p. ext. a se occidentaliza. 2. A adopta moda vestimentară occidentală; a se îmbrăca orășenește. – Din neamț.

NEMȚÍ, nemțesc, vb. IV. Refl. (Învechit) A împrumuta limba, obiceiurile și portul din Apus; a imita moda din Apus. Pare-mi-se, vere... că și Iorgu s-a nemțit. ALECSANDRI, T. 1003. Vezeteul înspăimîntat se dipărta mîrîind din dinți:... «s-au nemțit și stăpînul meu!». RUSSO, S. 17.

nemțí (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se nemțéște, imperf. 3 sg. se nemțeá; conj. prez. 3 să se nemțeáscă

nemțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nemțésc, imperf. 3 sg. nemțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. nemțeáscă

scorúș nemțésc s. m. + adj.

CAFEA NEMȚEÁSCĂ s. v. filtru, șvarț.

NEMȚÍ vb. v. germaniza.

VARZĂ NEMȚEÁSCĂ s. v. varză creață.

nemțít, -ă, adj. (pop.) care s-a asimilat cu populația de limbă germană; care a primit forme sau caractere nemțești.

nemțì v. (ironic) a se germaniza și în special a adopta portul și cultura austriacă: pare-mi-se că și Iorgu s’a nemțit AL. [V. neamț].

nemțésc v. tr. (d. Neamț). Germanizez.

nemți vb. v. GERMANIZA.