Dicționare ale limbii române

17 definiții pentru nemțișor

NEMȚIȘÓR, nemțișori, s. m. (Rar) Nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunze divizate și cu flori de obicei albastre, prevăzute cu un pinten (Delphinium); plantă care aparține uneia dintre aceste specii. – Neamț + suf. -ișor.
NEMȚIȘÓR, nemțișori, s. m. Nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunze divizate și cu flori de obicei albastre, prevăzute cu un pinten (Delphinium); plantă care aparține uneia dintre aceste specii. – Neamț + suf. -ișor.
NEMȚIȘÓR, nemțișori, s. m. Plantă erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunzele în formă de palmă și cu florile albastre-azurii (Delphinium). Se vădește minune în gingășia fără seamăn a caliciului întortocheat și fraged al florilor... de nemțișor și de gura-leului de pe masă. CAMIL PETRESCU, O. II 712. ◊ Compus: nemțișor-de-cîmp = plantă erbacee cu flori albastre sau roz, cu fructul o capsulă (Delphinium Consolida); pintenaș.
nemțișór (rar) s. m., pl. nemțișóri
!nemțișór-de-cấmp (plantă) s. m., pl. nemțișóri-de-cấmp
nemțișór s. m., pl. nemțișóri
nemțișór de câmp s. m. + prep. + s. n.
NEMȚIȘÓR s. (BOT.; Delphinium consolida sau Consolida regalis) (reg.) gâlceavă, nemerișori (pl.), pinten, pintenași (pl.), taponiși (pl.), toporași (pl.), totnici (pl.), cizma-cucului, mărarul-câmpului.
NEMȚIȘÓR ~i m. Plantă erbacee cu tulpina erectă, bogat ramificată, cu frunze divizate în segmente lungi și foarte înguste, cu flori pintenate de culoare mai ales albastră. /neamț + suf. ~ișor
nemțișór, nemțișóri, s.m. (pop.) 1. (la sg. art.) numele unui dans popular german și melodia după care se cântă; nemțeasca. 2. (la pl.) plante erbacee cu flori albastre, roz și albe care au calități medicinale. 3. (la pl.) ciuperci comestibile; urechiușe.
nemțișor m. pl. (de câmp) plantă ce crește prin câmpii și semănături, are proprietăți iritante și vermifuge (Delphinium consolida).
nemțișór m. Un biet Neamț. Nemțoaĭacă, o floare (Munt.) Nemțișor de cîmp, pintenaș.
pintenáș m. (d. pinten). O plantă ranunculacee cu proprietățĭ iritante și vermifuge numită și nemțișorĭ de cîmp și toporașĭ (delphinium consólida).
NEMȚIȘOR s. (BOT.; Delphinium consolida sau Consolida regalis) (reg.) gîlceavă, nemerișori (pl.), pinten, pintenași (pl.), taponiși (pl.), toporași (pl.), totnici (pl.), cizma-cucului, mărarul-cîmpului.
NEMȚIȘOR (< neamț) s. m. Plantă decorativă, anuală sau perenă, din genul Delphinium, familia ranunculaceelor, cu frunze divizate, flori cu pinten, de obicei albastre, cu nectarii și fructe folicule. ◊ N. de câmp = plantă din genul Delphinium, înaltă de 60-80 cm, cu flori violet-albastre, rar roz sau întâlnită în zona de câmpie și de deal (Consolida regalis). Florile (și uneori frunzele) conțin alcaloizi cu acțiune hipotensivă, hemostatică, analgezică.
DELPHINIUM L., NEMȚIȘOR, fam. Ranunculaceae. Gen originar din zonele temperate ale globului, 120-430 specii erbacee, anuale sau vivace cu aspect de tufe, cca 1-2 m înălțime. Frunze lobat-sectate. Flori pintenate (pinten provenit din transformarea sepalei superioare, 2 petale unite, lobate, colorate), simple, semiînvoalte și învoalte, hermafrodite, în inflorescențe cimoase sau racemoase, foarte mari, cu un colorit viu, diferite nuanțe de albastru, violet, roz, alb, roșu etc. înflorește vara (Pl. 28, fig. 164).
Delphinium consolida L., « Nemțișori de cîmp ». Specie care înflorește primăvara-toamna. Flori neregulate (sepale albastre, azurii, pubescente, cu pinten ascuțit) albastre, roze, albe, dispuse terminal pe tulpini și ramificații în raceme alungite pe pedunculi uniflori. Plantă (cca 0,50-1,20 m înălțime) anuală. Tulpină dreaptă, ramificată spre vîrf, ușor pubescentă. Frunze alterne, divizate în segmente liniare. Fruct, capsulă solitară.

Nemțișor dex online | sinonim

Nemțișor definitie

Intrare: nemțișor
nemțișor substantiv masculin
Intrare: nemțișor-de-câmp
nemțișor-de-câmp substantiv masculin