Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru nelucrare

NELUCR├üRE s. f. (├Änv.) Inactivitate. ÔÇô Pref. ne- + lucrare.
NELUCR├üRE s. f. (├Änv.) Inactivitate. ÔÇô Ne- + lucrare.
NELUCR├üRE s. f. (├Änvechit) Inactivitate, repaus. Bathori... sta ├«n acea iarn─â ├«n nelucrare. B─éLCESCU, O. II 54. Tu, care petreci timpul ├«n... nelucrare... care ├«n odihn─â ├«╚Ťi m─ârgine╚Öti silin╚Ťa. ALEXANDRESCU, M. 258. ÔŚŐ Expr. (Jur.) A l─âsa (un proces) ├«n nelucrare = a scoate un proces de pe rol. ÔÖŽ ╚śomaj. C├«t pentru cei s─ân─âto╚Öi, pe care ├«mprejur─âri deosebite ├«i ╚Ťin ├«ntr-o nelucrare silit─â, societatea le este datoare cu munc─â. KOG─éLNICEANU, S. A. 80.
nelucráre (înv.) (-lu-cra-) s. f., g.-d. art. nelucrắrii
nelucráre s. f. (sil. -cra-), g.-d. art. nelucrării
NELUCR├üRE s. v. inactivitate, inac╚Ťiune, iner╚Ťie, neactivitate, pasivitate.
nelucrare f. inac╚Ťiune.
nelucr├íre f. f─âr─â pl. Inac╚Ťiune: a sta ├«n nelucrare.
nelucrare s. v. INACTIVITATE. INACȚIUNE. INERȚIE. NEACTIVITATE. PASIVITATE.

Nelucrare dex online | sinonim

Nelucrare definitie

Intrare: nelucrare
nelucrare substantiv feminin
  • silabisire: -cra-