Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

22 defini╚Ťii pentru nelini╚Öti

NEL├ŹNI╚śTE, nelini╚Öti, s. f. Stare de agita╚Ťie, de fr─âm├óntare, de neast├ómp─âr; tulburare, ├«ngrijorare, team─â, panic─â (nel─âmurit─â). ÔÖŽ Mi╚Öcare, ac╚Ťiune continu─â; neast├ómp─âr. ÔÇô Pref. ne- + lini╚Öte.
NELINI╚śT├Ź, nelini╚Ötesc, vb. IV. Refl. ╚Öi tranz. A-╚Öi pierde sau a face s─â-╚Öi piard─â lini╚Ötea sufleteasc─â, a (se) umple de nelini╚Öte; a (se) tulbura, a (se) fr─âm├ónta, a (se) ├«ngrijora. ÔÇô Din nelini╚Ötit (derivat regresiv).
NEL├ŹNI╚śTE, nelini╚Öti, s. f. Stare de agita╚Ťie, de fr─âm├óntare, de neast├ómp─âr; tulburare, ├«ngrijorare, team─â, panic─â (nel─âmurit─â). ÔÖŽ Mi╚Öcare, ac╚Ťiune continu─â; neast├ómp─âr. ÔÇô Ne- + lini╚Öte.
NELINI╚śT├Ź, nelini╚Ötesc, vb. IV. Refl. ╚Öi tranz. A-╚Öi pierde sau a face s─â-╚Öi piard─â lini╚Ötea sufleteasc─â, a (se) umple de nelini╚Öte; a (se) tulbura, a (se) fr─âm├ónta, a (se) ├«ngrijora. ÔÇô Din nelini╚Ötit (derivat regresiv).
NEL├ŹNI╚śTE, nelini╚Öti, s. f. Stare de ├«ngrijorare, tulburare sufleteasc─â, grij─â, fr─âm├«ntare. Copilului ├«ns─â nu-i trecuse nelini╚Ötea pe care n-o m─ârturisise. DUMITRIU, N. 149. O nelini╚Öte grea ├«l cucerea clip─â cu clip─â. SADOVEANU, O. VII 161.
NELINI╚śT├Ź, nelini╚Ötesc, vb. IV. Tranz. A lipsi de lini╚Öte, a umple de nelini╚Öte, a tulbura, a ├«ngrijora. Pentru a nelini╚Öti ├«n somnul dimine╚Ťii pe to╚Ťi oaspe╚Ťii. La TDRG.
nel├şni╚Öte s. f., g.-d. art. nel├şni╚Ötii; pl. nel├şni╚Öti
nelini╚Öt├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. nelini╚Öt├ęsc, imperf. 3 sg. nelini╚Öte├í; conj. prez. 3 s─â nelini╚Öte├ísc─â
nel├şni╚Öte s. f., g.-d. art. nel├şni╚Ötii; pl. nel├şni╚Öti
nelini╚Öt├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. nelini╚Öt├ęsc, imperf. 3 sg. nelini╚Öte├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. nelini╚Öte├ísc─â
NEL├ŹNI╚śTE s. 1. v. ├«ngrijorare. 2. v. agita╚Ťie. 3. (MED.) (livr.) angoas─â, anxietate. (Are periodic st─âri de ~.) 4. v. ├«nfrigurare.
NELINI╚śT├Ź vb. 1. v. ├«ngrijora. 2. a (se) alarma, a (se) fr─âm├ónta, a (se) intriga, a (se) ├«ngrijora, a (se) speria, a (se) tulbura, (livr.) a (se) impacienta, (reg.) a (se) ├«ngrija, (├«nv.) a (se) ├«ngriji, a (se) l─ârmui. (├Äl ~ ├«nt├órzierea lui.) 3. v. agita. 4. v. p─âsa. 5. (MED.) (livr.) a angoasa.
Nelini╚Öte Ôëá lini╚Öte
A se nelini╚Öti Ôëá a se domoli
NEL├ŹNI╚śTE ~i f. Lips─â de lini╚Öte sufleteasc─â. [G.-D. nelini╚Ötii] /ne + lini╚Öte
A NELINI╚śT├Ź ~├ęsc tranz. A face s─â se nelini╚Öteasc─â; a ├«ngrijora. /Din nelini╚Ötit
A SE NELINI╚śT├Ź m─â ~├ęsc intranz. A-╚Öi pierde lini╚Ötea; a intra la griji; a se agita; a se fr─âm├ónta; a se ├«ngrijora. /Din nelini╚Ötit
neliniște f. lipsă de liniște.
nel├şni╚Öte f. Lips─â de lini╚Öte, agita╚Ť─şune.
NELINI╚śTE s. 1. fr─âm├«ntare, grij─â, ├«ngrijorare, temere, (livr.) anxietate, impaci├«en╚Ť─â, (├«nv. ╚Öi pop.) p─âs, (├«nv.) ├«ngrijire. (~ ta este nejustificat─â.) 2. agita╚Ťie, fr─âm├«ntare, neast├«mp─âr, zbucium, (livr.) impacien╚Ť─â. (Stare de ~ sufleteasc─â.) 3. (MED.) (livr.) angoas─â, anxietate. (Are periodic st─âri de ~.) 4. agita╚Ťie, febrilitate, ├«ncordare, ├«nfrigurare, neast├«mp─âr, ner─âbdare, tensiune. (~ plec─ârii la drum.)
NELINI╚śTI vb. 1. a se ├«ngrijora, a se teme, (├«nv.) a se griji. (Nu trebuie s─â te ~ de soarta mea.) 2. a (se) alarma, a (se) fr─âm├«nta, a (se) intriga, a (se) ├«ngrijora, a (se) speria, a (se) tulbura, (livr.) a (se) impacienta, (reg.) a (se) ├«ngrija, (├«nv.) a (se) ├«ngriji, a (se) l─ârmui. (├Äl ~ ├«nt├«rzierea lui.) 3. a se agita, a se fr─âm├«nta, a se zbuciuma, a se zv├«rcoli, (Mold. ╚Öi Bucov.) a se cio╚Ömoli. (Nu te mai ~ at├«ta!) 4. a se ├«ngrijora, a-i p─âsa, a se sinchisi, (prin Mold.) a bindisi. (Nu se ~ de nimeni ╚Öi de nimic.)
NELINI╚śTE. Subst. Nelini╚Öte, fr─âm├«ntare, tulburare (fig.), fior, emo╚Ťie, emo╚Ťionare, ├«ngrijorare, ├«ngrijare (rar), angoas─â (livr.), alarm─â, alarmare, impacien╚Ť─â (livr.), neast├«mp─âr, agita╚Ťie, tulburare (fig.), zbucium, zbuciumare, ├«ncordare, anxietate, tensiune (fig.); ├«nfrigurare, febrilitate. Enervare, exasperare, nervozitate, iritare; iritabilitate, irascibilitate, surescitare, surescita╚Ťie, surescitabilitate. Team─â, team─ât (├«nv.), temere, temut (rar), aprehensiune (livr.), fric─â, spaim─â, speriat, sperietur─â, panic─â, groaz─â, cutremur (fig.), cutremurare (fig.). Adj. Nelini╚Ötit, fr─âm├«ntat (fig.), tulburat (fig.), tulbure (fig.), emo╚Ťionat, ├«ngrijorat, ├«ngrijat, alarmat, impacient (livr.), neast├«mp─ârat, agitat, zbuciumat, ├«ncordat (fig.), anxios, angoasat (livr.), ├«nfrigurat (fig.), febril (fig.). Enervat, exasperat, nervos, iritat, surescitat; iritabil, irascibil, surescitabil. Tem─âtor, plin de team─â, cuprins de team─â, aprehensiv (livr.), ├«nfrico╚Öat, ├«nfricat (reg.), ├«nsp─âim├«ntat, speriat, ├«ngrozit. Nelini╚Ötitor, tulbur─âtor, ├«ngrijor─âtor, ├«ngrijitor (├«nv.), alarmant, surescitant, zbucium─âtor (rar). Vb. A se nelini╚Öti, a se fr─âm├«nta (fig.), a se tulbura (fig.), a se emo╚Ťiona, a se ├«ngrijora, a se ├«ngrija (rar), a se alarma, a se impacienta (livr.), a nu avea ast├«mp─âr, a nu-╚Öi g─âsi locul, a se agita (fig.), a se zbuciuma. A se enerva, a se irita, a fi nervos, a avea nervi. A se teme, a-i fi team─â (fric─â, groaz─â), a se ├«nfrico╚Öa, a se ├«nfrica, a se ├«nsp─âim├«nta, a fi ├«nsp─âim├«ntat (speriat), a se speria, a se ├«nfiora, a se ├«ngrozi, a se cutremura (fig.). A nelini╚Öti, a fr─âm├«nta (fig.), a tulbura (fig.), a emo╚Ťiona, a ├«ngrijora, a alarma, a provoca panic─â, a agita (fig.). A enerva, a exaspera, a irita, a surescita, a scoate din s─ârite. A ├«nfrico╚Öa, a ├«nsp─âim├«nta, a ├«ngrozi, a b─âga (pe cineva) ├«n sperie╚Ťi (├«n to╚Ťi sperie╚Ťii), a cutremura (fig.) Adv. Cu nelini╚Öte, cu ├«nfrigurare, cu ├«ngrijorare. Cu team─â, cu fric─â, cu spaim─â, cu groaz─â. V. anima╚Ťie, fric─â, iritare, nest─âp├«nire, temperament, triste╚Ťe.

Neliniști dex online | sinonim

Neliniști definitie

Intrare: neliniște
neliniște substantiv feminin
Intrare: neliniști
neliniști verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a