Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
nelăút, -ă, nelăuți, -e, adj., s.f. – (reg.) 1. Nespălat, murdar. 2. (s.f.) Netrebnicie, grozăvie, fărădelege: „...că dacă n-ar fi fost beți, n-ar fi făcut din cele nelăute” (Papahagi, 1925: 308; Berbești). – Din ne + lăut „spălat” (MDA).
- sursa: DRAM 2015 2015
- permalink
Nelăuți dex online | sinonim
Nelăuți definitie
