NEGURÓS, -OÁSĂ, neguroși, -oase, adj. 1. Acoperit, învăluit de negură (1); cețos, pâclos, neguriu. ♦ Întunecat, obscur; mohorât, posomorât. 2. Fig. (Despre oameni și despre ochii, privirea etc. lor) Mohorât, trist, posomorât, încruntat. 3. Fig. Imprecis, confuz, neclar. – Negură + suf. -os.

NEGURÓS, -OÁSĂ, neguroși, -oase, adj. 1. Acoperit, învăluit de negură (1); cețos, pâclos, neguriu. ♦ Întunecat, obscur; mohorât, posomorât. 2. Fig. (Despre oameni și despre ochii, privirea etc. lor) Mohorât, trist, posomorât, încruntat. 3. Fig. Imprecis, confuz, neclar. – Negură + suf. -os.

NEGURÓS, -OÁSĂ, neguroși, -oase, adj. 1. Acoperit de negură; cețos, pîclos. În urmă zarea se stingea în întunericul munților neguroși. SADOVEANU, O. I 131. Rîzi cu hohot la privirea Neguroșilor Bucegi? COȘBUC, P. I 165. Pe țărmurile neguroase ale Nevei. NEGRUZZI, S. I 332. 2. Fig. Întunecat, întunecos, obscur. În fundul temniței celei mai neguroase. MACEDONSKI, O. IV 130. ◊ (Poetic) În durerile și furtunile negurosului nostru trecut, doina și cîntecul bătrînesc au fost izvoare de viață și energie. SADOVEANU, E. 17. Să văd chipul tău frumos, Stea din cerul neguros. TEODORESCU, P. P. 326. 3. Fig. Trist, posomorît, întunecat, încruntat. Sămănau și la înfățișare: sprîncenați, mustăcioși și neguroși. SADOVEANU, O. L. 160. Ochii-i erau neguroși, scăldați în lacrimi. VORNIC, P. 17. Ea cădea din brațele lui... ca o salcie neguroasă ce-și întindea crengile spre el. EMINESCU, N. 70. ◊ (Adverbial) Bătrînul oftă greu și privi neguros spre oștean. SADOVEANU, O. VII 104.

negurós adj. m., pl. neguróși; f. neguroásă, pl. neguroáse

negurós adj. m., pl. neguróși; f. sg. neguroásă, pl. neguroáse

NEGURÓS adj. 1. v. cețos. 2. v. înnorat.

NEGURÓS adj. v. confuz, difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag.

NEGURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre timp) Care se caracterizează prin negură; cețos. Dimineață ~oasă. 2) Care este învăluit în negură. Zare ~oasă. 3) (despre ochi, privire) Care vădește lipsă de luciditate; împăienjenit; tulbure; cețos. 4) și adverbial fig. (despre persoane sau despre manifestările lor) Care este cuprins de tristețe; posomorât. /negură + suf. ~os

neguros a. 1. plin de negură; 2. fig. întunecat: duhuri neguroase BOL.

negurós, -oásă adj. (d. negură. V. nebulos). Plin de negură: deal neguros.

NEGUROS adj. 1. cețos, încețoșat, înnegurat, nebulos, pîclos, (rar) neguratic, neguriu. (Vreme ~.) 2. închis, înnegurat, înnorat, întunecat, întunecos, mohorît, noros, pîclos, plumbuit, plumburiu, posomorît, urît, (înv.) ponegrit. (Cer ~.)

neguros adj. v. CONFUZ. DIFUZ. ECHIVOC. HAOTIC. IMPRECIS. INDEFINIT. ÎNCÎLCIT. ÎNCURCAT. NECLAR. NEDEFINIT. NEDESLUȘIT. NEÎNȚELES. NELĂMURIT. NEPRECIS. OBSCUR. TULBURE. VAG.