12 definiții pentru neguțare
NEGUȚÁ, neguțez,
vb. I.
Tranz. (
Înv. și
pop.)
1. A face negoț. ♦
Refl. recipr. A se tocmi, a se târgui;
fig. a duce tratative cu cineva pentru a-i smulge o favoare, oferindu-i în schimb altceva.
2. A cumpăra. –
Lat. negotiari sau din
negoț. NEGUȚÁ, neguțez,
vb. I.
Tranz. (
Înv. și
pop.)
1. A face negoț. ♦
Refl. recipr. A se tocmi, a se târgui;
fig. a duce tratative cu cineva pentru a-i smulge o favoare, oferindu-i în schimb altceva.
2. A cumpăra. –
Lat. negotiari sau din
negoț. NEGUȚÁ, neguțez,
vb. I.
Tranz. (Învechit și arhaizant) A vinde sau a cumpăra (o marfă) discutînd prețul, tocmindu-se; a face negoț, a negustori. Scotea în fiecare primăvară piei de vulpe... pe care le neguța cu pricepere în tîrg la Sebeș. SADOVEANU, V. F. 147. ♦
Refl. A se tocmi, a se tîrgui. N-am eu coraj acuma să mă neguțez. Dumneata cercetezi și numeri marfa și-mi pui banii pe masă. SADOVEANU, B. 98. ♦
Refl. Fig. A duce tratative cu cineva pentru a-i smulge o favoare, oferindu-i în schimb altceva; a se tîngui. A prins... a se neguța cu dînsul, ca să nu-i jupească toate spatele. SBIERA, P. 20. –
Prez. ind. și: (rar) negóț (GOROVEI, C. 109). – Variantă:
negoțá (CAMILAR, N. II 410)
vb. I.
neguțá (a ~) (
înv.,
pop.)
vb.,
ind. prez. 3 neguțeáză
neguțá vb., ind. prez. 1 sg. neguțéz, 3 sg. și pl. neguțeáză NEGUȚÁ vb. v. achiziționa, cumpăra, lua, procura, târgui, tocmi, vinde. A NEGUȚÁ ~éz tranz. înv. pop. (mărfuri) A vinde sau a cumpăra, ducând tratative cu partea interesată asupra prețului. /<lat. negotiari A SE NEGUȚÁ mă ~éz intranz. înv. pop. 1) A căuta să convină asupra prețului prin concesii reciproce (mai ales în procesul de vânzare-cumpărare particulară); a se târgui. 2) A discuta în contradictoriu (încercând să ajungă la înțelegere). /<lat. negotiari neguțáre s.f. (înv. și pop.) negociere, tocmire, târguire. 2) negóț și
uțéz, a
-uțá v. tr. (lat. *negotiare, cl. -ari; it. negoziare. El negoață, să negoațe, neguțăm. V.
negociez, negustor). Vechĭ. Cumpăr la mezat. Azĭ. Est. Tratez p. a cumpăra, tocmesc: a neguța o vită, o marfă. V. intr. Negociez, mă tîrguĭesc, mă tocmesc: odată și nu maĭ neguța!
neguța vb. v. ACHIZIȚIONA. CUMPĂRA. LUA. PROCURA. TÎRGUI. TOCMI. VINDE. Neguțare dex online | sinonim
Neguțare definitie
Intrare: neguța
neguța verb grupa I conjugarea a II-a