Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

G├éND├üC, g├óndaci, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asem─ân─âtoare cu coleopterele. ÔŚŐ Compuse: g├óndac-de-cas─â (sau -de-buc─ât─ârie, -negru) = ╚Övab1; g├óndac-de-frasin (sau g├óndacul-frasinului) = cantarid─â; g├óndac-de-mai = c─âr─âbu╚Ö; g├óndac-de-f─âin─â = morar; g├óndac-de-Colorado = insect─â coleopter─â de culoare galben─â-portocalie, cu dungi longitudinale, negre pe elitre, d─âun─âtoare cartofilor (Leptinotarsa decemlincata). 2. (De obicei determinat prin ÔÇ×de m─âtaseÔÇŁ) Vierme-de-m─âtase. ÔÇô Cf sb. gundelj.
NEGRU, NE├üGR─é, negri, -e, adj., s. n., s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte, fiin╚Ťe etc.) Care nu reflect─â lumina, care are culoarea cea mai ├«nchis─â; de culoarea funinginii, a c─ârbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai ├«nchis─â nuan╚Ť─â. ÔÖŽ P├óine neagr─â = p├óine mai ├«nchis─â la culoare, f─âcut─â din fain─â integral─â. Vin negru = vin de culoare ro╚Öu-├«nchis. Ras─â neagr─â = rasa negroid─â. Cutie neagr─â = a) aparatur─â protejat─â instalat─â ├«n avioane, care ├«nregistreaz─â parametrii de zbor ╚Öi convorbirile echipajului ├«n vederea elucid─ârii cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a c─ârui structur─â intern─â este necunoscut─â. Principiul cutiei negre = renun╚Ťare la cunoa╚Öterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimental─â, doar corela╚Ťiile ├«ntre ie╚Öiri ╚Öi intr─âri, pentru a descrie comportamentul sistemului fa╚Ť─â de exterior. ÔŚŐ Expr. Ba e alb─â, ba e neagr─â, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ÔÖŽ (Despre oameni) Care apar╚Ťine rasei negride; p. ext. cu pielea, p─ârul, ochii de culoare ├«nchis─â; brunet, oache╚Ö. ÔÖŽ (Pop.) Murdar, nesp─âlat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumin─â, cufundat ├«n ├«ntuneric; ├«ntunecat, obscur. ÔÖŽ Pre╚Ť negru = pre╚Ť de specul─â; suprapre╚Ť. Post negru = post foarte sever, f─âr─â nicio m├óncare sau b─âutur─â. ÔŚŐ Loc. adv. La negru = cu pre╚Ť de specul─â. ÔÖŽ (Despre oameni) Livid, p─âm├óntiu la fa╚Ť─â; fig. foarte sup─ârat sau furios. ÔÖŽ Fig.Trist, ap─âs─âtor, deprimant, dezolant; greu. ÔŚŐ Expr. A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagr─â = a fi foarte trist. A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva sup─âr─âri, a-i am─âr├« via╚Ťa. 3. Fig. R─âu (la inim─â), crud, hain. ÔÖŽ Grozav, teribil, cumplit; ru╚Öinos, dezonorant. ÔÖŽ Magie neagr─â - magie (1) prin care unele persoane pretind c─â pot s─âv├ór╚Öi fapte miraculoase invoc├ónd spiritele ╚Öi mai ales for╚Ťele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflect─â lumina; culoare neagr─â (I 1). ÔŚŐ Expr. (A se ├«mbr─âca) ├«n negru = (a se ├«mbr─âca) ├«n haine de culoare neagr─â sau ├«n doliu. Negru pe alb = ├«n mod sigur, clar, ne├«ndoios; ├«n scris. A i se face (cuiva) negru ├«naintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de sup─ârare, de m├ónie etc.). A face albul negru - a ├«ncerca s─â dovede╚Öti c─â un lucru este altfel dec├ót ├«n realitate; a denatura, a falsifica realitatea. ÔÖŽ Fig. M├óhnire, jale. ÔŚŐ Expr. A vedea (totul) ├«n negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie colorant─â de culoare neagr─â (I 1); vopsea neagr─â. ÔŚŐ Negru-de-fum = pulbere compus─â din particule de carbon fin divizate, ob╚Ťinut─â prin arderea cu cantit─â╚Ťi insuficiente de aer a unor hidrocarburi ╚Öi folosit─â ├«n special ├«n industria de prelucrare a cauciucului, la prepararea cernelurilor tipografice ╚Öi a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilin─â = substan╚Ť─â colorant─â de culoare neagr─â (I 1), care se formeaz─â de obicei direct pe fibrele de bumbac, prin oxidarea catalitic─â a anilinei. Negru animal = c─ârbune extras din substan╚Ťe organice. ÔÖŽ Compuse: negru-moale = soi de vi╚Ť─â-de-vie autohton, cu ciorchinii cilindrici b─âtu╚Ťi, cu bobul negru-violet, sferic ╚Öi brumat, cu pieli╚Ťa sub╚Ťire. Negru-v├órtos = soi de vi╚Ť─â-de-vie autohton, cu ciorchinii m─ârun╚Ťi, ramifica╚Ťi ╚Öi cu bobul negru-violaceu, sferic. ÔÖŽ (Rar) Rimel. 3. S. m. B─ârbat care apar╚Ťine rasei negre (I 1). ÔŚŐ (Fam.) Persoan─â folosit─â (╚Öi pl─âtit─â) de cineva pentru a executa ├«n numele acestuia, par╚Ťial sau total, ╚Öi ├«ntr-un anonimat deplin, anumite lucr─âri (care cer o calificare superioar─â). 4. S. n. Murd─ârie, jeg. ÔŚŐ Expr. (Nici) c├ót (e) negru sub unghie = foarte pu╚Ťin, (aproape) deloc. ÔÇô Lat. niger, -gra, -grum.
G├éND├üC, g├óndaci, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asem─ân─âtoare cu coleopterele. ÔŚŐ Compuse: g├óndac-de-cas─â (sau -de-buc─ât─ârie, -negru) = ╚Övab1; g├óndac-de-frasin (sau g├óndacul-frasinului) = cantarid─â; g├óndac-de-mai = c─âr─âbu╚Ö; g├óndac-de-f─âin─â = morar; g├óndac-de-Colorado = insect─â coleopter─â de culoare galben─â-portocalie, cu dungi longitudinale, negre pe elitre, d─âun─âtoare cartofilor (Leptinotarsa decemlincata). 2. (De obicei determinat prin ÔÇ×de m─âtaseÔÇŁ) Vierme-de-m─âtase. ÔÇô Cf. scr. gundelj.
N├ëGRU, NE├üGR─é, negri, -e, adj., s. n., s. m. I. Adj. 1. (Despre obiecte, fiin╚Ťe etc.) Care nu reflect─â lumina, care are culoarea cea mai ├«nchis─â; de culoarea funinginii, a c─ârbunelui; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului, cu cea mai ├«nchis─â nuan╚Ť─â. ÔŚŐ P├óine neagr─â = p├óine mai ├«nchis─â la culoare, f─âcut─â din f─âin─â integral─â. Vin negru = vin de culoare ro╚Öu-├«nchis. Cutie neagr─â = a) aparatur─â protejat─â instalat─â ├«n avioane, care ├«nregistreaz─â parametrii de zbor ╚Öi convorbirile echipajului ├«n vederea elucid─ârii cauzelor unui eventual accident; b) termen folosit pentru un sistem a c─ârui structur─â intern─â este necunoscut─â. Principiul cutiei negre = renun╚Ťare la cunoa╚Öterea structurii interne a unui sistem, stabilind, pe cale experimental─â, doar corela╚Ťiile ├«ntre ie╚Öiri ╚Öi intr─âri, pentru a descrie comportamentul sistemului fa╚Ť─â de exterior. ÔŚŐ Expr. Ba e alb─â, ba e neagr─â, se zice despre spusele cuiva care se contrazice. ÔÖŽ (Despre oameni) Care apar╚Ťine rasei negride; p. ext. cu pielea, p─ârul, ochii de culoare ├«nchis─â; brunet, oache╚Ö. ÔÖŽ (Pop.) Murdar, nesp─âlat. 2. (Adesea fig.) Lipsit de lumin─â, cufundat ├«n ├«ntuneric; ├«ntunecat, obscur. ÔŚŐ Pre╚Ť negru = pre╚Ť de specul─â; suprapre╚Ť. Post negru = post foarte sever, f─âr─â nici o m├óncare sau b─âutur─â. ÔŚŐ Loc. adv. La negru = cu pre╚Ť de specul─â. ÔÖŽ (Despre oameni) Livid, p─âm├óntiu la fa╚Ť─â; fig. foarte sup─ârat sau furios. ÔÖŽ Fig. Trist, ap─âs─âtor, deprimant, dezolant; greu. ÔŚŐ Expr. A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagr─â = a fi foarte trist. A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva sup─âr─âri, a-i am─âr├« via╚Ťa. 3. Fig. R─âu (la inim─â), crud, hain. ÔÖŽ Grozav, teribil, cumplit; ru╚Öinos, dezonorant. ÔŚŐ Magie neagr─â = magie (1) prin care unele persoane pretind c─â pot s─âv├ór╚Öi fapte miraculoase invoc├ónd spiritele ╚Öi mai ales for╚Ťele demonice. II. 1. S. n. Culoarea unui corp care nu reflect─â lumina; culoare neagr─â (I 1). ÔŚŐ Expr. (A se ├«mbr─âca) ├«n negru = (a se ├«mbr─âca) ├«n haine de culoare neagr─â sau ├«n doliu. Negru pe alb = ├«n mod sigur, clar, ne├«ndoios; ├«n scris. A i se face (cuiva) negru ├«naintea (sau pe dinaintea) ochilor = a nu mai vedea bine (de sup─ârare, de m├ónie etc.). A face albul negru = a ├«ncerca s─â dovede╚Öti c─â un lucru este altfel dec├ót ├«n realitate; a denatura, a falsifica realitatea. ÔÖŽ Fig. M├óhnire, jale. ÔŚŐ Expr. A vedea (totul) ├«n negru = a fi pesimist. 2. S. n. Materie colorant─â de culoare neagr─â (I 1); vopsea neagr─â. ÔŚŐ Negru de fum = pulbere compus─â din particule de carbon fin divizate, ob╚Ťinut─â prin arderea cu cantit─â╚Ťi insuficiente de aer a unor hidrocarburi ╚Öi utilizat─â ├«n special ├«n industria de prelucrare a cauciucului, la prepararea cernelurilor tipografice ╚Öi a unor vopsele negre; chinoroz. Negru de anilin─â = substan╚Ť─â colorant─â de culoare neagr─â (I 1), care se formeaz─â de obicei direct pe fibrele de bumbac, prin oxidarea catalitic─â a anilinei. Negru animal = c─ârbune extras din substan╚Ťe organice. ÔÖŽ Compuse: negru-moale = soi de vi╚Ť─â de vie autohton, cu ciorchinii cilindrici b─âtu╚Ťi, cu bobul negru-violet, sferic ╚Öi brumat, cu pieli╚Ťa sub╚Ťire. Negru-v├órtos = soi de vi╚Ť─â de vie autohton, cu ciorchinii m─ârun╚Ťi, ramifica╚Ťi ╚Öi cu bobul negru-violaceu, sferic. ÔÖŽ (Rar) Rimel. 3. S. m. B─ârbat care apar╚Ťine rasei negre (I 1). ÔÖŽ (Fam.) Persoan─â folosit─â (╚Öi pl─âtit─â) de cineva pentru a executa ├«n numele acestuia, par╚Ťial sau total, ╚Öi ├«ntr-un anonimat deplin, anumite lucr─âri (care cer o calificare superioar─â). 4. S. n. Murd─ârie, jeg. ÔŚŐ Expr. (Nici) c├ót (e) negru sub unghie = foarte pu╚Ťin, (aproape) deloc. ÔÇô Lat. niger, -gra, -grum.
G├ÄND├üC, g├«ndaci, s. m. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor. ├Än mijlocul od─âiei, ap─ârie pe jos, gunoi ╚Öi g├«ndaci fojg─âind ├«n toate p─âr╚Ťile. CREANG─é, A. 134. Flori c├«ntau ├«n aer cu frunze ├«ngreuiete de g├«ndaci ca pietre scumpe ╚Öi murmurul lor ├«mplea lumea de un cutremur voluptos. EMINESCU, N. 66. Printre luncile de roze ╚Öi de flori m├«ndre dumbrave Zbor g├«ndaci ca pietre scumpe. id. O. IV 125. ÔŚŐ Compuse: g├«ndac-de-cas─â (-de-buc─ât─ârie sau negru) = ╚Övab; g├«ndac-de-frasin = cantarid─â; g├«ndac-de-mai = c─âr─âbu╚Ö; g├«ndac-de-Colorado = insect─â care produce stric─âciuni culturilor de cartofi.
N├ëGRU3, NE├üGR─é, negri, -e, adj. 1. Care nu reflect─â lumina, care are culoarea funinginii, a c─ârbunelui, a penelor corbului; (despre culori) ca funinginea, ca penele corbului. Foile de h├«rtie au mers sub mu╚Öamaua neagr─â s─â ╚Ťin─â tov─âr─â╚Öie altei scrisori. C. PETRESCU, ├Ä. II 32. Un fl─âc─âu cu negre plete ╚Öi frumos cum nimeni nu-i. CO╚śBUC, P. I 180. M├«ndra-mi rupse inima, Ea mi-o rupse, ea mi-o leag─â, C-un fir de m─âtas─â neagr─â. HODO╚ś, P. P. 86. ÔŚŐ Ochi negri = ochi al c─âror iris are o culoare brun-├«nchis─â. Ochii vizitiului, negri, catifela╚Ťi... erau grei. DUMITRIU, N. 33. Are barb─â alb─â ╚Öi ochi negri. SADOVEANU, O. III 221. Tu zeu cu ochii negri... o, ce frumo╚Öi ochi ai! EMINESCU, O. I 95. P├«ine neagr─â = p├«ine mai ├«nchis─â la culoare, f─âcut─â din f─âin─â integral─â. Ei m├«ncau acas─â, la m─âtu╚Öa lui care l-a crescut, numai p├«ine neagr─â. C. PETRESCU, C. V. 120. Vin negru = vin de culoare ├«ntunecat─â, de obicei ro╚Öu-├«nchis. Ras─â neagr─â = unul dintre marile grupuri de popoare ├«n care e ├«mp─âr╚Ťit─â omenirea ╚Öi care se caracterizeaz─â prin culoarea foarte ├«nchis─â a pielii. Bil─â neagr─â v. bil─â2. ÔŚŐ Expr. A face albul negru = a ├«nf─â╚Ťi╚Öa un lucru altfel dec├«t este, a denatura, a falsifica. Ba e alb─â, ba e neagr─â v. alb2. Nici alb─â, nici neagr─â v. alb2. Negru pe alb v. alb2. A nu spune sau a nu zice cuiva (nici) ┬źnegri ╚Ťi-s ochii┬╗ = a nu sup─âra cu nimic pe cineva, a nu se lega de cineva, a nu mustra, a nu face nici o imputare cuiva. [El] umbl─â ├«n toate p─âr╚Ťile f─âr─â s─â-i zic─â nimene: negri ╚Ťi-s ochii! SEVASTOS, la TDRG. ÔÖŽ (Despre persoane) Cu pielea (p─ârul, ochii) de culoare ├«nchis─â; brunet, oache╚Ö. Iancu, ╚Ťiganul cel mare, negru ╚Öi buzat, ├«╚Öi f─âcea loc ├«n c─âma╚Öa lui ro╚Öie printre o╚Öteni. SADOVEANU, O. VII 74. Un maior de artilerie, negru, cu din╚Ťii albi ce-i sticleau, printre buzele groase. BART, S. M. 27. ÔÖŽ (Regional, despre rufe ╚Öi unele obiecte de ├«mbr─âc─âminte) Murdar, nesp─âlat, ├«nnegrit. Mi s-au str├«ns o mul╚Ťime de rufe negre. SBIERA, P. 307. Vine Barbul de la plug... Cu c─âme╚Öa neagr─â plumb. ╚śEZ. I 143. 2. Lipsit de lumin─â, cufundat ├«n ├«ntuneric; ├«ntunecat, obscur. ╚śi neguri cresc Din negre v─âi, Plutind pe mun╚Ťi. IOSIF, PATR. 66. Doar izvoarele suspin─â, Pe c├«nd codrul negru tace. EMINESCU, O. I 207. Aide, m├«ndro, aide, drag─â, S─â trecem m─âgura neagr─â La sfin╚Ťitul soarelui. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 62. ÔŚŐ Fig. (Simboliz├«nd ceva r─âu, trist, ur├«t, nepl─âcut, funest, ap─âs─âtor) Problema privea mai ales exploatarea bra╚Ťelor de munc─â ╚Öi starea de robie neagr─â a plug─ârimii. SADOVEANU, E. 52. Am cunoscut pe vremuri un scriitor de mare talent, care ├«mb─âtr├«nise ├«n cea mai neagr─â s─âr─âcie. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 284. De greul negrei vecinicii, P─ârinte, m─â dezleag─â. EMINESCU, O. I 177. S─â nu cazi la vreun loc r─âu, La loc r─âu ╚Öi mult departe, ├Än neagra str─âin─âtate. ALECSANDRI, P. P. 144. ÔŚŐ V─ârsat negru v. v─ârsat. Bub─â neagr─â v. bub─â. Pre╚Ť negru = pre╚Ť de specul─â; suprapre╚Ť. Burs─â neagr─â v. burs─â. List─â neagr─â = (├«ntr-un regim de oprimare politic─â) list─â cuprinz├«nd nume de oameni care trebuie supraveghea╚Ťi de poli╚Ťie. ÔŚŐ Expr. A avea (sau a-i fi cuiva) inima neagr─â = a fi foarte trist, foarte m├«hnit. Ca s─â vad─â ╚Öi s─â cread─â, Cum mi-i inima de neagr─â. HODO╚ś, P. P. 81. A-i face cuiva zile negre = a-i pricinui cuiva sup─âr─âri, a-i am─âr├« via╚Ťa. A str├«nge bani albi pentru zile negre = a face economii ├«n timp de bel╚Öug, pentru a avea la nevoie. Post negru = post foarte sever, f─âr─â nici un fel de m├«ncare sau b─âutur─â. Am s─â ╚Ťin post negru dou─âsprezece vineri ├«n ╚Öir. SADOVEANU, B. 54. ÔÖŽ Fig. Ascuns, misterios. Po╚Ťi face s─â scapere cremenea celei mai negre taine. SADOVEANU, D. P. 28. 3. Fig. R─âu (la inim─â), r─âut─âcios, hain. S─âraci ochi╚Öorii mei, Mult─â lume v─âz cu ei, Dar nu v─âz oameni d-ai mei, Ci tot negri str─âinei. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 200.
N├ëGRU1 s. n. 1. Culoarea unui corp care nu reflect─â lumina; culoare neagr─â, ├«ntunecat─â. S─â nu se n─âpusteasc─â o ceat─â de c─âl─âi pitula╚Ťi ├«n negrul codrului. C. PETRESCU, R. DR. 8. Vasul ├«n goana lui nebun─â de pas─âre de noapte... ├«╚Öi moaie parc─â v├«rful aripilor desf─âcute ├«n negrul apei. BART, S. M. 15. Un costum ro╚Ö se ├«mbin─â armonios cu negrul brazilor. IBR─éILEANU, A. 145. ÔŚŐ Expr. A i se face (cuiva) negru ├«naintea (sau pe dinaintea) ochilor = a i se tulbura (cuiva) vederea, a nu mai vedea bine de sup─ârare, de m├«nie etc. De nu m─â propteam de-un st├«lp de la g─ârdu╚Ť, c─âdeam; negru mi s-a f─âcut ├«naintea ochilor. MIRONESCU, S. A. 76. ╚śi unde n-a ├«nceput a mi se face negru pe dinaintea ochilor. CREANG─é, A. 5. A vedea (totul) ├«n negru = a fi pesimist. ÔÖŽ Ve╚Öm├«nt, ├«mbr─âc─âminte, acoper─âm├«nt de culoare neagr─â. ├Än negru, ╚Öi ├«n lacrimi, prietenii-mi s-arat─â. MACEDONSKI, O. I 43. ÔÖŽ Fig. ├Äntristare, m├«hnire, jale. De c├«nd badea mi s-a dus, Negru-n curte mi s-a pus ╚śi pe par ╚Öi pe nuia ╚śi pe inimioara mea! BIBICESCU, P. P. 118. 2. Materie care ├«nnegre╚Öte, vopsea neagr─â. Pudra se topise de pe obraji, negrul curgea de sub gene. C. PETRESCU, C. V. 198. ÔŚŐ Negru de fum = c─ârbune ob╚Ťinut prin arderea cu cantit─â╚Ťi insuficiente de aer a unor substan╚Ťe organice, ├«ntrebuin╚Ťat la prepararea unor vopsele negre. Negru de anilin─â = substan╚Ť─â colorant─â ob╚Ťinut─â prin oxidarea unei s─âri de anilin─â. Negru animal = c─ârbune de natur─â organic─â, extras din substan╚Ťe organice. 3. Murd─ârie. Radu Com╚Öa v─âzu c─â unghiile prietenului s├«nt net─âiate, cu negru dedesubt. C. PETRESCU, ├Ä. II 189. ÔŚŐ Expr. (Nici) c├«t (e) negru sub unghie = foarte pu╚Ťin, (aproape) de loc. A╚Ö p─âc─âtui de moarte, deac─â o a╚Ö ├«nvinui numai c├«t e negru sub unghie. RETEGANUL, P. II 49. Da ╚Öi din m├«ini ╚Öi din picioare, cum se zice, ╚Öi folos, nici c├«t negru sub unghie. ISPIRESCU, L. 207.
N├ëGRU2, negri, s. m. Persoan─â care apar╚Ťine rasei negre. Unii mulatri ╚Öi negri au reu╚Öit s─â se elibereze ├«n decursul secolului al XVIII-lea. RALEA, O. 29. Dansurile ei exotice, necunoscute, erau vechi jocuri de negri, pe care ea le ├«nv─â╚Ťase din copil─ârie ├«n ╚Ťara ├«n care se n─âscuse. BART, E. 364.
╚ÜAP, ╚Ťapi, s. m. 1. Masculul caprei. ÔŚŐ Expr. (A sta) ca un ╚Ťap logodit = (a fi sau a sta) ╚Ťeap─ân, prostit, aiurit. Ce te ui╚Ťi a╚Öa la mine, ca un ╚Ťap logodit? Poate-i fi amorezat. SADOVEANU, P. S. 83. ╚śi tu? Ce stai ca un ╚Ťap logodit? DELAVRANCEA, O. II 12. ╚Üap isp─â╚Öitor v. isp─â╚Öitor. ÔŚŐ Compuse: ╚Ťap-ro╚Öu = masculul c─âprioarei; c─âprior; ╚Ťap-negru = masculul caprei-negre. 2. Pahar special de bere, cu o toart─â, av├«nd o capacitate de 300 ml; con╚Ťinutul unui astfel de pahar. 3. Numele unei constela╚Ťii (├«ntre s─âget─âtor ╚Öi v─ârs─âtor).
álba-neágra (joc) (-nea-gra) s. f. art., neart. álbă-neágră
!├íp─â-ne├ígr─â (glaucom) (pop.) (-nea-gr─â) s. f., g.-d. art. ├ípei-n├ęgre
brad-n├ęgru (-ne-gru) / brad-r├│╚Öu (molid) s. m., pl. brazi-n├ęgri / brazi-r├│╚Öii
b├║b─â-ne├ígr─â (dalac) (-nea-gr─â) s. f., g.-d. art. b├║bei-n├ęgre; pl. b├║be-n├ęgre
c├ípr─â-ne├ígr─â (capr─â s─âlbatic─â) (ca-pr─â-, nea-gr─â) s. f., g.-d. art. c├íprei-n├ęgre; pl. c├ípre-n├ęgre
!g├ónd├íc-n├ęgru (ne-gru) s. m., pl. g├ónd├íci-n├ęgri
m├í╚Ťe-n├ęgre (pe╚Öte) (-ne-gre) s. m., pl. m├í╚Ťe-n├ęgre
m─âz─âr├şche-ne├ígr─â (plant─â) (-nea-gr─â) s. f., g.-d. art. m─âz─âr├şchii-n├ęgre
n├ęgru2 (ne-gru) s. n., art. n├ęgrul
n├ęgru1 (ne-gru) adj. m., s. m., art. n├ęgrul, pl. n├ęgri, art. n├ęgrii; adj. f. ne├ígr─â, pl. n├ęgre
!n├ęgru-de-fum (ne-gru-) s. n.
!n├ęgru-mo├íle/ne├ígr─â-mo├íle (soi de vi╚Ť─â-de-vie) (ne-gru-/nea-gr─â-) s. m. / s. f.
╚Ťap-n├ęgru (masculul caprei-negre) (-ne-gru) s. m., pl. ╚Ťapi-n├ęgri
ápă-neágră (glaucom) s. f.
b├║b─â-ne├ígr─â s. f. (sil. -gr─â), pl. b├║be-n├ęgre
c├ípr─â-ne├ígr─â (specie s─âlbatic─â) s. f., g.-d. art. c├íprei-n├ęgre; pl. c├ípre-n├ęgre
g├ónd├íc-n├ęgru (specia) s. m. (sil. -gru)
m├í╚Ťe-n├ęgre s. m. invar. (sil. -gre)
m─âz─âr├şche-ne├ígr─â (bot.) s. f. (sil. -gr─â), g.-d. art. m─âz─âr├şchii-n├ęgre
neágră-moále s. f.
n├ęgru adj. m., s. m. (sil. -gru), art. n├ęgrul, pl. n├ęgri, art. n├ęgrii; f. sg. ne├ígr─â, pl. n├ęgre
n├ęgru s. n. (sil. -gru), art. n├ęgrul
n├ęgru de fum s. n. + prep. + s. n. (sil. -gru)
n├ęgru-mo├íle s. m. (sil. -gru)
╚Ťap-n├ęgru (specia s─âlbatic─â) s. m. (sil. -gru), pl. ╚Ťapi-n├ęgri
AUR N├ëGRU s. v. c─ârbune, petrol, ╚Ťi╚Ťei.
BUBAT NÉGRU s. v. vărsat negru.
BUBĂ-NEÁGRĂ s. v. antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.
BURUIANĂ-DE-BUBĂ-NEÁGRĂ s. v. părul-fetei.
COACĂZ-NÉGRU s. v. struguri-negri.
GÂNDAC-NÉGRU s. v. mamornic.
ICRE NÉGRE s. pl. caviar.
LINTE-NE├üGR─é s. v. or─âst├şc─â.
MARELE-NÉGRU s. (ZOOL.) cornwall. (~ este o specie de porci.)
MAȚE-NÉGRE s. pl. v. scobar.
MĂZĂRICHE-NEÁGRĂ s. v. orăstică.
NÉGRU adj. v. apăsător, deprimant, dezolant, sumbru.
N├ëGRU adj., adv. v. aprig, aspru, barbar, brutal, c├óinos, cr├óncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necru╚Ť─âtor, neiert─âtor, ne├«mbl├ónzit, ne├«nduplecat, ne├«ndurat, ne├«ndur─âtor, nemilos, neomenos, neuman, r─âu, s─âlbatic, s├óngeros, violent.
N├ëGRU s. v. bezn─â, ├«ntunecare, ├«ntunecime, ├«ntuneric, jeg, murd─ârie, necur─â╚Ťenie, negur─â, obscuritate.
N├ëGRU adj., s. 1. adj. (pop.) p─âcuriu, (reg.) muriu, (├«nv.) ponegrit. (De culoare ~.) 2. adj. lai. (Oaie, l├ón─â ~.) 3. s. negreal─â, negrea╚Ť─â, (rar) negrime, (reg.) cerneal─â. (De un ~ str─âlucitor.) 4. adj. ├«nnegrit, (pop.) cernit. (Un obiect ~.) 5. adj. v. ├«ndoliat. 6. s. (pop.) arap. (~ din Africa Central─â.) 7. adj. v. bronzat. 8. adj. v. ├«ntunecos. 9. adj. v. murdar.
PELINI╚Ü─é NE├üGR─é s. v. pelinari╚Ť─â.
PITULICE-NEÁGRĂ s. v. purcelușă neagră.
RĂDĂCINĂ-NEÁGRĂ s. v. tătăneasă.
╚śTIR-N├ëGRU s. v. pelinari╚Ť─â.
VÂNTUL NÉGRU s. v. austru.
VULTUR NÉGRU s. v. vultur bărbos, zăgan.
Negru Ôëá alb, b─âlai
n├ęgru (ne├ígr─â), adj. ÔÇô 1. De culoarea funinginii. ÔÇô 2. Brun, ├«ntunecat. ÔÇô 3. Murdar. ÔÇô 4. Nefast, funest. ÔÇô 5. (S. m.) Arap, negroid. ÔÇô Mr. negru, negur, megl., istr. negru. Lat. n─şgrum (Pu╚Öcariu 1167; Candrea-Dens., 1219; REW 5917); cf. it. nero, prov. negro, fr. noir, sp., port. negro. ÔÇô Der. negreal─â, s. f. (calitatea de negru; vopsea neagr─â; nuan╚Ť─â de negru; Mold., Trans., cerneal─â); negrea╚Ť─â, s. f. (negriciune), pe care Pu╚Öcariu 1166 ╚Öi REW 5919 ├«l trimit la lat. n─şgritia; negri (var. ├«negri), vb. (a da culoare neagr─â; a ├«ntuneca; a detracta); negricios, adj. (aproape negru; brunet); negriciune, s. f. (negrea╚Ť─â); negrilic─â (var. negru╚Öc─â), s. f. (chica-voinicului, Nigella arvensis), pentru sufix, cf. ar─âpu╚Öc─â, femeiu╚Öc─â, muieru╚Öc─â (dup─â Pu╚Öcariu, Dacor., VII, 468, negru╚Öc─â ar indica o ├«ncruci╚Öare cu cernu╚Öc─â); negroaic─â, s. f. (femeie neagr─â); negrioar─â, s. f. (brun─â); negriu, adj. (aproape negru); negritur─â, s. f. (├«mbr─âc─âminte murdar─â); ponegri, vb. (a denigra), ├«ncruci╚Öare a lui ├«negri cu sl. po─Źruniti (Titin); ponegreal─â, s. f. (denigrare); ponegritor, adj. (denigrator). ÔÇô Din rom. provin mag. ny├ęgra ÔÇ×oaie neagr─âÔÇŁ (Edelspacher 20), ngr. ╬Ż╬╣╬Č╬│¤░¤ü╬┐╬Ż ÔÇ×berbec negruÔÇŁ (Murnu, Lehnw├Ârter, 37).
NÉGRU2 ~i m. Persoană care face parte din rasa ce se caracterizează prin culoarea foarte închisă a pielii. /<lat. nigrum
N├ëGRU1 n. 1) Culoare neagr─â; negreal─â. * A a╚Öterne ~ pe alb a scrie. A deosebi albul de ~ a deosebi binele de r─âu. A face albul ~ ╚Öi ~l alb (sau a face din ~ alb ╚Öi din alb ~) a prezenta lucrurile altfel dec├ót sunt ├«n realitate; a denatura; a falsifica. A vedea (sau a zugr─âvi) totul (sau toate) ├«n ~ a considera lucrurile mai rele dec├ót sunt ├«n realitate; a fi pesimist. (Nici) c├ót (e) ~ sub unghie foarte pu╚Ťin. 2) ├Äntuneric de nep─âtruns; ├«ntunecime; bezn─â. * A i se face cuiva ~ ├«naintea (sau pe dinaintea) ochilor a i se face cuiva r─âu din cauza unei dureri sau a unei emo╚Ťii negative puternice. 3): (A fi) ├«n ~ a fi ├«mbr─âcat ├«n ve╚Öminte de doliu; (a fi) ├«ndoliat. 4) Preparat cosmetic (pentru gene, spr├óncene etc.) de culoare neagr─â; rimel. /<lat. nigrum
N├ëGRU3 ne├ígr─â (n├ęgri, n├ęgre) 1) Care este de culoarea c─ârbunelui, a smoalei, a funinginii etc. Ochi negri. ÔŚŐ P├óine neagr─â p├óine de culoare ├«nchis─â, f─âcut─â din f─âin─â integral─â. Cafea neagr─â b─âutur─â de cafea, f─âr─â adaus de lapte. P─âm├ónt ~ cernoziom. 2) (despre persoane) Care are p─ârul, pielea, ochii de culoare ├«nchis─â; brunet; oache╚Ö; smolit; negricios. * ~ la fa╚Ť─â smead. 3) Care apar╚Ťine rasei de oameni, ce se caracterizeaz─â prin culoarea foarte ├«nchis─â a pielii. * Ras─â neagr─â una dintre rasele umane, originar─â din Africa, caracterizat─â prin culoarea foarte ├«ntunecat─â a pielii ╚Öi prin p─ârul cre╚Ť. 4) pop. Care este murd─ârit; plin de murd─ârie; murdar. M├óini negre. 5) Care este lipsit de lumina; ├«ntunecat; ├«ntunecos; obscur. Codru ~. 6) fig. Care are caracter negativ; r─âu. Zile negre. ÔŚŐ Mizerie (sau s─âr─âcie) neagr─â s─âr─âcie cumplit─â. Boal─â neagr─â epilepsie. Pia╚Ť─â neagr─â loc clandestin, unde v├ónzarea ╚Öi cump─ârarea este interzis─â. A se face ~ la fa╚Ť─â a se ├«nfuria. A avea suflet ~ (sau a fi ~ la suflet) a fi foarte r─âu. /<lat. nigrum
Cumania f. 1. sau Cumania Neagră, numele Moldovei și al Țării Românești la răsărit de Olt (în sec. XIII); 2. V. Kun.
hrișcă f. sau grâu negru, plantă alimentară, originară din Azia, ale cării fructe pot înlocui pe ale grâului (Fagopyrum tataricum): cu făina de hrișcă se face mămăligă. [Pol. HRECZKA, lit. grâu grecesc, adică străin (v. tătarcă)].
Marea-Neagră f. numită în vechime Pontus Euxinus, mare între Rusia, România, Bulgaria și Turcia (numită astfel din cauza deselor ei furtuni).
ma╚Ťe-negre n. pl. alt nume dat scobarului (pe╚Öte cu ma╚Ťele negre), ajunge p├ón─â la m─ârimea de 1/2 kg.
Negri (S─âpt─âm├óna Negrilor) m. pl. alt nume dat s─âpt─âm├ónei mironosi╚Ťelor, care vine dup─â s─âpt─âm├óna luminat─â (a treia zi de Pa╚Öte) c├ónd cele mai multe femei postesc. [Origin─â necunoscut─â].
Negri m. pl. numele popula╚Ťiunilor africane (├«n num─âr de vrÔÇÖo 230 milioane) de rassa neagr─â, caracterizat─â prin pielea neagr─â cam unsuroas─â, nasul c├órn, p─ârul l─â╚Ťos ╚Öi scurt, gura mare, buzele groase ╚Öi r─âs─ârite.
negru a. 1. de coloarea cea mai ├«ntunecat─â, asemenea nop╚Ťii ad├ónci: stof─â neagr─â; 2. fig. trist, melancolic, nefericit: zile negre; 3. odios, insuportabil: inim─â neagr─â, ├«i se f─âcea via╚Ťa neagr─â CR.; 4. ce ╚Ťine de Negrii: rassa neagr─â. [Lat. NIGRUM]. ÔĽĹ m. 1. om de coloarea neagr─â; 2. pl. locuitori din Africa ╚Öi Oceania cu pielea neagr─â. ÔĽĹ n. 1. coloarea neagr─â: a picta ├«n negru; 2. vin negru: un negru v├órtos de Orevi╚Ťa; 3. fig. cauz─â de ├«ntristare, de melancolie: el vede toate ├«n negru; 4. doliu: se poart─â ├«n negru. ÔĽĹ adv. fig. odios: omul ─âsta mi-e negru ├«naintea ochilor.
Negru (Principele) m. V. Eduard.
P─âdurea-Neagr─â (Mun╚Ťii) f. sau Schwarzwald, lan╚Ť de mun╚Ťi, lung de 200 km., ├«n marele ducat de Baden ╚Öi ├«n Wurtemberg.
Radu-Negru m. sat ├«n jud. Ialomi╚Ťa cu 2300 loc.
n├ęgru, ne├ígr─â adj., pl. negre (lat. niger, n─şgra, negru; it. nero, pv. negre, fr. noir, sp. pg. negro). De coloarea c─ârbunelu─ş stins sa┼ş a ├«ntunericulu─ş perfect: cerneal─â neagr─â. De rasa negrilor. Negric─şos, ├«ntunecat: p├«ne neagr─â. F─âr─â lumin─â, ├«ntunecat: noapte neagr─â. Livid, v├«n─ât: trup negru de lovitur─â. Murdar: rufe negre. Vin negru, vin ro╚Öu ├«nchis. Bere neagr─â, bere cafenie ├«nchis─â. Fig. Trist, nefericit: zile negre. Funest, de moarte: g├«nd negru. Grozav, intens: mizerie neagr─â. R─â┼ş, veninos: inim─â neagr─â. S.m. ╚Öi f. Om din ras─â cu pele neagr─â: un negru. S.n. Coloare neagr─â: a picta, a te ├«mbr─âca ├«n negru. A vedea toate ├«n negru, a crede c─â se vor ├«nt├«mpla numai nenorocir─ş. Negru pe alb, lucru scris. Nic─ş c├«t negru supt unghie, nimic, nic─ş m─âcar c├«t de pu╚Ťin. A ╚Ťi se face negru ├«n fa╚Ťa ochilor, a te ├«nfuria grozav. Prov. A str├«nge ban─ş alb─ş pentru zile negre, a aduna ban─ş p. timpur─ş grele (boal─â, b─âtr├«ne╚Ť─â). ÔÇô Rasa neagr─â populeaz─â aproape toat─â Africa, oare care p─âr╚Ť─ş din sudu Asii─ş, din America, Australia ╚Öi Melanezia. ├Än num─âr de vre-o 145,000,000. Negri─ş a┼ş pelea ma─ş mult sa┼ş ma─ş pu╚Ťin neagr─â, p─âru negru cre╚Ť, craniu dolihocefal, nasu turtit ╚Öi buzele groase.
pelin├íri╚Ť─â f., pl. e (d. pelin). O plant─â amar─â ╚Öi tonic─â din familia pelinulu─ş ╚Öi cam asemenea cu el la aspect, numit─â ├«n Trans. ╚Öi pelin negru (artemisia vulg├íris).
aur negru s. v. CĂRBUNE. PETROL. ȚIȚEI.
bub─â neagr─â s. v. ANTRAX. C─éRBUNE. DALAC. PUSTUL─é MALIGN─é.
buruian─â-de-bub─â-neagr─â s. v. P─éRUL-FETEI.
chimen-negru s. v. CERNU╚śC─é. NEGRILIC─é.
chimion-negru s. v. CERNU╚śC─é. NEGRILIC─é.
coac─âz-negru s. v. STRUGURI-NEGRI.
gândac-negru s. v. MAMORNIC.
grîu-negru s. v. CIORMOIAG. CONDRONIU. SOR-CU-FRATE.
l─âstun-negru s. v. DREPNEA.
linte-neagr─â s. v. OR─éSTIC─é.
MARELE-NEGRU s. (ZOOL.) cornwall. (~ este o specie de porci.)
ma╚Ťe-negre s. pl. v. SCOBAR.
m─âz─âriche-neagr─â s. v. OR─éSTIC─é.
negru adj. v. AP─éS─éTOR. DEPRIMANT. DEZOLANT. SUMBRU.
negru adj., adv. v. APRIG. ASPRU. BARBAR. BRUTAL. CÎINOS. CRÎNCEN. CRUD. CRUNT. CUMPLIT. FEROCE. FIOROS. HAIN. INUMAN. NECRUȚĂTOR. NEIERTĂTOR. NEÎMBLÎNZIT. NEÎNDUPLECAT. NEÎNDURAT. NEÎNDURĂTOR. NEMILOS. NEOMENOS. NEUMAN. RĂU. SĂLBATIC. SÎNGEROS. VIOLENT.
negru s.v. BEZNĂ. ÎNTUNECARE. ÎNTUNECIME. ÎNTUNERIC. JEG. MURDĂRIE. NECURĂȚENIE. NEGURĂ. OBSCURITATE.
NEGRU adj., s. 1. adj. (pop.) p─âcuriu, (reg.) muriu, (├«nv.) ponegrit. (De culoare ~.) 2. adj. lai. (Oaie, l├«n─â ~.) 3. s. negreal─â, negrea╚Ť─â, (rar) negrime, (reg.) cerneal─â. (De un ~ str─âlucitor.) 4. adj. ├«nnegrit, (pop.) cernit. (Un obiect ~.) 5. adj. cernit, ├«ndoliat. (Haine ~ purtate de v─âduv─â.) 6. s. (pop.) arap. (~ din Africa Central─â.) 7. adj. bronzat, ├«nnegrit, p├«rlit, pr─âjit, (reg.) p├«rjolit. (S-a ├«ntors ~ de la mare.) 8. adj. ├«ntunecat, ├«ntunecos, obscur. (O noapte ~.) 9. adj. jegos, m├«njit, murdar, nesp─âlat, p─âtat, r─âp─ânos, slinos, soios, (livr.) maculat, (rar) t─âv─âlit, terfelit, (├«nv. ╚Öi pop.) picat, sc├«rnav, (pop.) z─âb─âlos, (reg. ╚Öi fam.) puchinos, puchios, pucios, (reg.) dervelit, mazac, m├«r╚Öav, muruit, muscuros, muzgurit, perceat, r├«pat, r├«pos, zoios, (Mold., Bucov. ╚Öi Ban.) fe╚Ötelit, (Transilv.) mocico╚Ö, (Transilv. ╚Öi Maram.) pisco╚Ö, ronghio╚Ö, (Transilv., Maram. ╚Öi Bucov.) tinos, (├«nv.) sm├«rced, sm├«rd, (fam.) ├«mpu╚Ťit, p─âduchios. (O c─âma╚Ö─â ~.)
pelini╚Ť─â neagr─â s. v. PELINARI╚Ü─é.
pitulice-neagr─â s. v. PURCELU╚ś─é NEAGR─é.
știr-negru s. v. PELINARIȚĂ.
vîntul negru s. v. AUSTRU.
vultur negru s. v. VULTUR B─éRBOS. Z─éGAN.
NEGRU. Subst. Negru, culoare neagr─â, negreal─â, negrea╚Ť─â; ├«nnegrire, ├«nnegreal─â (rar), negritur─â (rar), cernire, cernit (pop.), c─ânire (pop.). Brunet; ar─âpil─â (pop.). Cioar─â (fig.), cioroi (fig.). Ras─â neagr─â; negroid; negru, arap (pop.). Adj. Negru, de culoare neagr─â; negru ca t─âciunele, t─âciunat, (negru) ca pana corbului, corbiu (rar), negru ca abanosul, ebenin, negru ca smoala, negru ca p─âcura, p─âcuriu (rar), ├«nnegrit, cernit, ├«ntunecat, fumuriu, lai (pop.); negricios, negri╚Öor (dim.), negrior (pop.), negriu, negru╚Ť, smolit, c─âtr─ânit, tuciuriu, brunet, brun, oache╚Ö, ╚Ťig─ânos, smead, smedior (dim., pop.), smedi╚Öor, b─ârnaci (reg.). Vb. A (se) face negru, a (se) ├«nnegri, a (se) negri (├«nv. ╚Öi pop.); a cerni (pop.), a c─âni (pop.). V. cafeniu, ├«ntuneric.
alba-ne├ígra s. f. Tip de joc de noroc ÔŚŐ ÔÇ×Legalizat cu pu╚Ťin timp ├«n urm─â, faimosul joc ┬źAlba-Neagra┬╗ poate aduce beneficii mari pentru patroni, nu numai ├«n ╚Ť─ârile occidentale. ├Än Foc╚Öani, trec─âtorii sunt ├«mbia╚Ťi s─â ├«ntoarc─â una din cele trei buc─â╚Ťi de cauciuc. Bine├«n╚Ťeles, doar cei din ┬źga╚Öc─â┬╗ au privilegiul de a ghici pe cea cu punct alb.ÔÇŁ R.l. 6 VII 93 p. 9. ÔŚŐ ÔÇ×Au fost prin╚Öi C.M. ╚Öi A. S. care practicau, de acum, celebra ┬źalba-neagra┬╗. Ei tocmai ├«n╚Öelaser─â pe t├ón─âra M. S. ┬źsubtiliz├óndu-i┬╗ 4000 de lei.ÔÇŁ R.l. 24 VIII 93 p. 16 (din alba + neagra)
gol n├ęgru sint. s. 1977 (astron.) Gaur─â neagr─â v. quasar (din gol + negru, dup─â engl. black hole; BD 1970)
mov-n├ęgru, -ne├ígr─â adj. Nuan╚Ť─â de mov foarte ├«nchis ÔŚŐ ÔÇ×Printre mul╚Ťimea de flori de aici ╚Öi-au deschis petalele nu mai pu╚Ťin de 40 de variet─â╚Ťi de lalele, ├«n cele mai diverse culori ╚Öi nuan╚Ťe, de la alb imaculat p├ón─â la mov-negru.ÔÇŁ Sc. 7 V 74 p. 2 (din mov + negru)
n├ęgru adj. ├«n loc. adv. la negru (a cump─âra / vinde / munci la negru) Clandestin, f─âr─â a declara legal ÔŚŐ ÔÇ×Riscul de a schimba valut─â la negruÔÇŁ R.l. 21 IX 93 p. 16. ÔŚŐ ÔÇ×Pu╚Ťini reu╚Öesc s─â-╚Öi g─âseasc─â o slujb─â. Atunci c├ónd o g─âsesc, aceasta e de obicei la negru.ÔÇŁ ÔŚŐ ÔÇ×22ÔÇŁ 37/93 p. 5 (cf. fr. au noir; DMC 1969, DFAP 172; DEX)
n├ęgru-aban├│s adj. De culoare negru intens, ca abanosul ÔŚŐ ÔÇ×Aici se vor ridica hale pentru ad─âpostirea a 10000 de nurci, ├«ndeosebi din variet─â╚Ťile topaz, negru-abanos ╚Öi alb.ÔÇŁ R.l. 5 VIII 67 p. 1 (din negru + abanos)
CUTIE NEAGR─é aparat electronic instalat la bordul aeronavelor, destinat controlului desf─â╚Öur─ârii deplas─ârii ├«n spa╚Ťiu dup─â ├«ncetarea zborului, ├«nregistr├ónd pe band─â magnetic─â date legate despre ├«nc─ârc─âtur─â, distan╚Ťa parcurs─â, combustibil consumat etc. Cutia neagr─â serve╚Öte la stabilirea circumstan╚Ťelor unui eventual accident aviatic.
ATRA CURA (lat.) grija neagr─â ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×OdeÔÇŁ, III, 1, 40: ÔÇ×Post equitem sedet atra curaÔÇŁ (ÔÇ×├Än spatele c─âl─âre╚Ťului st─â grija neagr─âÔÇŁ). Pe drumul vie╚Ťii, moartea ├«l ├«nso╚Ťe╚Öte permanent pe om. V. ╚Öi Il vivere ├Ę un correre alla morte.
CANALUL DUN─éRE-MAREA NEAGR─é, cale navigabil─â ├«n SE Rom├óniei care une╚Öte fl. Dun─ârea cu Marea Neagr─â, scurt├«nd drumul navelor spre Constan╚Ťa cu c. 400 km ╚Öi asigur├«nd irigarea a peste 200.000 de ha teren. Proiecte de realizare a unui asemenea canal dateaz─â de la mijlocul sec. 19. Lucr─ârile au ├«nceput ├«n 1949, acestea constituind un mijloc de exterminare a de╚Ťinu╚Ťilor politici care au fost folosi╚Ťi ca principal─â for╚Ť─â de munc─â. Sistate ├«n 1955, lucr─ârile au fost reluate ├«n 1975, dup─â un alt proiect. Canalul, dat ├«n folosin╚Ť─â la 26 mai 1984, str─âbate Pod. Dobrogei de Sud de la V la E, fiind axat ├«n mare parte pe fosta vale Carasu. Porturi: Cernavod─â, Medgidia, Basarabi, Agigea. Lungime total─â: 64,2 km; l─â╚Ťime la baz─â: 70 m, la suprafa╚Ť─â 110-140 m; ad├«ncimea: 7 m; pescaj maxim admis: 5,5 m. La capete, canalul este prev─âzut cu ecluze (Cernavod─â ╚Öi Agigea), fiecare av├«nd dou─â incinte care asigur─â naviga╚Ťia ├«n ambele sensuri; este traversat de ╚Öapte poduri (trei rutiere, trei feroviare ╚Öi unul mixt). Volumul de trafic pe care ├«l poate prelua anual este de c. 75 mil. t m─ârfuri, asigur├«ndu-se trecerea navelor fluviale ╚Öi a celor maritime de dimensiuni mici. Constituie o important─â cale navigabil─â european─â, permi╚Ť├«nd o leg─âtur─â mai direct─â ├«ntre Marea Neagr─â ╚Öi Marea Nordului, prin Canalul Rin-Main-Dun─âre, precum ╚Öi cu Marea Baltic─â prin Canalul Oder-Elba. O deriva╚Ťie, Poarta Alb─â-N─âvodari-Midia, ├«n lungime de 26,6 km (ad.: 5,5 m) a fost construit ├«n 1984-1987.
MAREA NEAGR─é, mare intercontinental─â situat─â ├«n Europa de SE ╚Öi Asia Mic─â, sc─âld├ónd ╚Ť─ârmurile Rom├óniei (234 km), Ucrainei, Rusiei, Georgiei, Turciei ╚Öi Bulgariei; 413.488 km2; lungimea: 1.148 km; l─â╚Ťimea max.: 606 km. Ad. medie: 1.282 m; ad. max.: 2.245 m. Comunic─â prin str. Bosfor cu M. Marmara ╚Öi mai departe cu Marea Egee prin str. Dardanele, iar prin str. Kerci cu M. Azov. Are o form─â oval─â, cu ╚Ť─ârmuri pu╚Ťin crestate, cu numeroase limane ├«n NV. ├Äntins─â platform─â continental─â (c. 36% din supr. reliefului submarin). ├Än M.N. se vars─â Dun─ârea, Nistrul, Niprul, Bugul, Kizil-Irmak ╚Ö.a. Salinitate sc─âzut─â: 15-22ÔÇ░. Temp. medie: 12-14┬░C ├«n febr. ╚Öi 20-22┬░C ├«n aug. Sub influen╚Ťa v├ónturilor se formeaz─â un curent circular care, datorir─â pen. Crimeea, se ├«mparte ├«n dou─â ramuri ├«nchise: estic─â ╚Öi vestic─â. Prin str. Bosfor circul─â un curent de suprafa╚Ť─â dinspre M.N. Flora s─ârac─â, de origine mediteranean─â, este reprezentat─â prin alge ╚Öi iarb─â de mare. Faun─â bogat─â (c. 1.500 specii) litoral─â (molu╚Öte, crustacee amfipozi, acul de mare, c─âlu╚Ťul de mare), bentonic─â (calcan, limb─â de mare), pelagic─â (hamsii, heringi, scrumbii, stavrizi, sturioni, delfini). Sub 200 m, din cauza lipsei oxigenului, tr─âiesc doar bacterii sulfuroase. Litoralul M.N. constituie o important─â zon─â balneoclimateric─â, de-a lungul c─âreia s-au dezvoltat sta╚Ťiunile Mamaia, Constan╚Ťa, Eforie Nord, Eforie Sud, Costine╚Öti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche (Rom├ónia), Varna, Nisipurile de Aur, Albena (Bulgaria), Soci (Federa╚Ťia Rus─â), Ialta (Ucraina), Suhumi, Batumi (Georgia). ╚Ü─ârile riverane, precum ╚Öi alte state din aria de influen╚Ť─â a M.N., au aderat la programul de Cooperare Economic─â a M─ârii Negre (lansat ├«n 1992), care urm─âre╚Öte stimularea cre╚Öterii economice, amplificarea rela╚Ťiilor comerciale ╚Öi asigurarea dezvolt─ârii durabile a zonei, ├«n condi╚Ťiile unor m─âsuri eficiente de protejarea mediului marin. Porturi pr.: Constan╚Ťa, Odessa, Sevastopol, Novorossiisk, Batumi, Trabzon, Samsun, Burgas, Varna. Denumirea antic─â: Pontus Euxinus.
NEGRU, Dimitrie (1883-1955, n. Buciumeni, Gala╚Ťi), medic rom├ón. Prof. univ. la Cluj. Cercet─âri asupra fizicii ╚Öi tehnicii razelor X ╚Öi a anatomiei radiologice (ÔÇ×Studiu asupra observa╚Ťiei razelor r├ÂntgenÔÇŁ, ÔÇ×Radiologia medical─âÔÇŁ).
NEGRU VOD─é v. Radu Negru.
NEGRU VOD─é 1. Podi╚Öul ~, regiune de podi╚Ö ├«n Dobrogea de Sud, parte component─â a Pod. Cobadin, dezvoltat─â pe calcare sarma╚Ťiene. Alt. max.: 200 m. Regiune endoreic─â tipic─â (scurgere subteran─â). Numeroase doline, pe╚Öteri ╚Öi polii (N.V. ╚Öi Amzacea-Mereni). Clim─â temperat-continental─â. Vegeta╚Ťie de step─â. 2. Ora╚Ö ├«n jud. Constan╚Ťa, situat ├«n podi╚Öul cu acela╚Öi nume; 5.526 loc. (2000). Punct de vam─â (rutier ╚Öi feroviar) la grani╚Ťa cu Bulgaria. Fabric─â de nutre╚Ťuri combinate; produse alim. Ferme de cre╚Ötere a bovinelor ╚Öi porcinelor. ├Äntemeiat ├«n 1715 va a╚Öezare rural─â cu numele Cara Omer, ├«n timpul domina╚Ťiei otomane asupra Dobrogei. ├Än 1926 i s-a atribuit denumirea actual─â, iar la 18 apr. 1989 a fost declarat ora╚Ö.
NIGRO NOTANDA LAPILLO (lat.) de însemnat cu o pietrică neagră Astfel notau zilele nefaste romanii, la care negrul era simbolul nenorocirii. V. și Albo lapillo notare diem.
P─éDUREA NEAGR─é (SCHWARTZ WALD), mun╚Ťi ├«n SV Germaniei, separa╚Ťi de m-╚Ťii Vosgi prin grabenul Rinului, forma╚Ťi din gnaisuri, granite ╚Öi gresii. Alt. max.: 1.493 m (vf. Feldberg). ├Än N au aspect de podi╚Ö, ├«n centru sunt larg v─âluri╚Ťi, cu v├órfuri rotunjite, iar ├«n S sunt mai ├«nal╚Ťi ╚Öi fragmenta╚Ťi. De aici izv. Dun─ârea, prin p├óraiele Brigach ╚Öi Breg. Bine ├«mp─âduri╚Ťi. P─âstorit. Turism. Industria sticl─âriei are o veche tradi╚Ťie.
PE╚śTERA NEAGR─é (DE LA BARSA), pe╚Öter─â ├«n partea central─â a m-╚Ťilor Bihor, ├«n bazinul depresionar numit Groapa de la Barsa, la 1.100 m alt. Lungimea galeriilor: 1.879 m. Este constituit─â dintr-un sistem de galerii active (cu ap─â) ╚Öi s─â╚Öi mari, dispuse pe c. 100 m diferen╚Ť─â de nivel care, ├«mpreun─â, au ├«nf─â╚Ťi╚Öarea literei K. Prezint─â forma╚Ťiuni stalagmitice ╚Öi depuneri de tip ÔÇ×piele de leopardÔÇŁ pe pere╚Ťi. ├Än 1974 s-a realizat jonc╚Ťiunea natural─â cu Pe╚Ötera de la Z─âpodie, care a format o re╚Ťea subteran─â de galerii cu o lungime total─â de 12.100 m. ├Än aceast─â pe╚Öter─â tr─âie╚Öte viermele Troglochaetus beranecki. Greu accesibil─â.
RADU NEGRU (NEGRU-VOD─é), potrivit legendei ÔÇ×desc─âlecatuluiÔÇŁ, primul domn al ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti, venit din ╚Üara F─âg─âra╚Öului. Sub acest nume era cunoscut ├«n popor Radu I.
R├éU NEGRU, r├óu, afl. stg. al Oltului ├«n aval de com. Chichi╚Ö (jud. Covasna); 97 km. Izv. de pe versantul de S al m-╚Ťilor Nemira, de sub vf. ╚śandru Mare, de la 1.280 m alt., curge mai ├«nt├ói pe direc╚Ťie N-S, iar ├«n arealul com. Lemnia (jud. Covasna), p─âtrunde ├«n depr. T├órgu Secuiesc, pe care o dreneaz─â pe direc╚Ťia NE-SV, ├«n cadrul c─âreia meandreaz─â puternic, av├ónd numeroase despletiri ale cursului s─âu. ├Än cursul inf. str─âbate o zon─â ml─â╚Ötinoas─â ╚Öi arealul cu dune de nisip de la Reci. Afl. pr.: Estelnic, Ca╚Öin, M─ârcu╚Öa, Z─âbala, Covasna, T─ârlung.
RO╚śU ╚śI NEGRU, grup rock rom├ónesc, constituit ├«n 1963 la Bucure╚Öti. Componen╚Ťe multiple. Succes ├«n anii ÔÇÖ60-ÔÇÖ70 ai sec. 20, cu piese pe texte de poe╚Ťi rom├óni (ÔÇ×Somnoroase p─âs─âreleÔÇŁ) sau folclor (ÔÇ×Miori╚ŤaÔÇŁ). Discografie selectiv─â: ÔÇ×Pseudofabul─âÔÇŁ, ÔÇ×Progresiv TM ÔÇô Ro╚Öu ╚Öi negruÔÇŁ.
NEGRU adj. 1. ÔÇô (DM; ╚śtef; Pa╚Ö; Tecii); -l (ib.); -le╚Öti s.; Negrul zis ╚Öi Negrea, Vlad (╚śtef). 2. -a sau de la gen. slav: Negra b., mold., 1440 (Glos). 3. Negr/ae b. (Sur VII); -aia s. < n. marital; ÔÇô i╚Ťa: Negr─âi╚Ťa t. 4. + -a╚Ö: Negra╚Ö, -ii s. 5. + -ea: Negre pren. (P11; Dm; Rel CL; Tec I; Buc); Negre zis ╚Öi Negrea, boier sec. al XV-lea (╚śtef); Negr/ea fam. (Dm; ╚śtef) etc. -e╚Öti, -eni ss. 6. Negreaiu b. (Sd XVI); Negrei/a s.; -u b. (Sd XI 56; 17 B III 591; Isp III1); Negr/eni, -e╚Öti ss.;. -eu, Ion (BCI XII 141). 7. Negre╚Ö ard. (Pa╚Ö); 8. Negre╚Ťu act. 9. Negri, ard., 1766 (Pa╚Ö); Costache, om politic; ÔÇô s. (Dm). 10. Negriciu, mold. (17 A IV 485). 11. Negrii (Tec I); -─â pren. (Sd XI 87; RI X 274); frecv. fam. (╚śtef; C ╚śtef; Rel CL; Pa╚Ö;. 16 A I 538; Tut); Negril/a╚Ö (Dm; ╚śtef); -escul (╚śtef); -easa, -e╚Öti ss. 12. Negrin (CL); -a b. (16 A I 258); -eac act.; -╚Ťii s. (Dm). 13. Negriu b. (Giur 245). 14. Negrit b. (Giur 46); -a b. (16 B IV 236); Negrit─â f. (DM 57; Dm; ╚śtef; 16 B II 336;. 16 A I 534; 17 B I 188; P14; RI VIII 173); ÔÇô baba, 1708 (BCI XI 91); Negreta (17 B II 197, 241); Negrit/u (Puc); -easca t. (╚śtef);. -e╚Öti s. 15. Negri╚Ťescu (Puc). 16. Cu afer. Grita ╚Ťiganc─â (17 B II 258). 17. Negroiu (Sd XXI). 18. Negrot─â, P. (Vr C 15, 74). 19. Negru╚Ö/a, -ca tt. 20. Negru╚Ť (Cat mold; Sd XXI); -u, Grigore (Tec I), -i (Tec II); -i Enachi, sp─âtar (ib.); Negru╚Ť─âsc, neamul (b.); Negruzzi C. ╚Öi Iacob, cu grafie italienizant─â.
Alnus glutinosa Gaertn. ┬ź Anin negru ┬╗. Specie cu flori unisexuat-monoice, ├«n amen╚Ťi (cei femeii cu pedicele lungi, verzui, cei masculi lungi, p├«n─â la 12 cm, maro-├«nchis-violet). Fructe, samare cu aripi, conule╚Ťe de 2 cm lungime, p├«n─â la 5 ├«n raceme. Tulpin─â dreapt─â, cilindric─â, ├«nalt─â p├«n─â l─â 27 m. Frunze (rotund-obovate) p├«n─â la 10 cm lungime, pe╚Ťiolate, la v├«rf emarginate sau rotunjite, la baz─â cuneate, pe margini inegal-dublu-serate. Lujeri ╚Öi muguri f─âr─â peri, la ├«nceput lipicio╚Öi.
Juglans nigra L. ┬ź Nuc negru ┬╗. Specie cu tulpin─â dreapt─â, cilindric─â, ├«nalt─â p├«n─â la 50 m, scoar╚Ť─â brun-├«nchis, formeaz─â devreme ritidom. Coroan─â rotund─â, lujerii pubescen╚Ťi. Frunze de p├«n─â la 60 cm lungime, cu 9-25 foliole, ovat-lanceolate, acuminate, serate pe margini, pubescente pe partea inferioar─â. Fructe sferice.
Morus nigra L. ┬ź Dud negru ┬╗. Specie originar─â din Iran (syn. M. scabra Moretti). ├Änflore╚Öte la sf├«r╚Öitul prim─âverii. Frunze lat-ovate, la baz─â cordate, nelobate ╚Öi neregulat-dentate, scurt-pe╚Ťiolate, partea superioar─â verde-├«nchis, p─âroas─â cea inferioar─â verde-deschis, pubescent─â. Fruct ro╚Öu-negricos, pe un peduncul mult mai scurt. Arbore ├«nalt p├«n─â la 10 m, coroan─â rotund─â.
Populus nigra L., ┬ź Plop negru ┬╗, dintre variet─â╚Ťile c─âruia, pentru parcuri ╚Öi gr─âdini, se folosesc: ÔÇô P. nigra var. italica (Muenchh.) Duroi (syn. P. pyramidalis Roz.), ┬ź Plop piramidal ┬╗, ├«nflore╚Öte prim─âvara ├«naintea ├«nfrunzirii. Flori cu solzi glabri, cele mascule cu peste 12 stamine, cele femele lipsesc sau s├«nt foarte rar ├«nt├«lnite. Frunze triunghiular-ovate, v├«rf ascu╚Ťit, baza trunchiat─â, glabre, cu lungimea mai mic─â dec├«t l─â╚Ťimea. Arbore cca 25 m ├«n─âl╚Ťime, piramidal, ramuri ├«ntinse, muguri mici, lipicio╚Öi. ÔÇô P. nigra var. thevestina (Dode) Bean., ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori cu antere purpurii, amen╚Ťii femeii cu solzi glabri, lacinia╚Ťi. Frunze verzi, glabre, triunghiular-ovate, lung-ascu╚Ťite, la baz─â rotunjite, pe╚Ťiol turtit. Plant─â, 25-30 m ├«n─âl╚Ťime, cu tulpin─â cu scoar╚Ť─â albicioas─â, coroan─â piramidal─â, ramuri erecte ├«n verticil, lujeri glabrii, gri- galbeni. Fructe, capsule.
Ribes nigrum L., ┬ź Coac─âz negru, Struguri negri ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori albe-verzui, ├«n interior ro╚Öietice, p─âroase, hermafrodite, bracteele subulate mai scurte dec├«t pedunculele (caliciul campanulat cu 5 sepale g─âlbui, corol─â cu 5 petale mici (albicioase sau ro╚Öii, 5 stamine), ├«n raceme, la subsuoara frunzelor, pendente. Fructe, bace comestibile. Frunze (apar o dat─â cu florile) ascu╚Ťite, 3-5 lobate, cordiforme, din╚Ťate, rar p─âroase, pe╚Ťiolate. Arbust nespinos, 1-2 m ├«n─âl╚Ťime, tulpini erecte, negricioase. Rezist─â la ger ╚Öi ├«nghe╚Ťuri, exigent fa╚Ť─â de umiditate.
Sambucus nigra L. ┬ź Soc comun, Soc negru ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte t├«rziu, prim─âvara-vara, dup─â ce apar frunzele. Flori albe-g─âlbui cu miros puternic ca ╚Öi frunzele (caliciul cu 5 din╚Ťi scur╚Ťi, corol─â rotund─â cu 5 petale patente, 5 stamine, stigmate sesile), a╚Öezate ├«n cime umbeliforme, plane, p├«n─â la 20 cm diametrul. Fructe mai ├«nt├«i ro╚Öii, dup─â aceea negre, lucioase. Frunze p├«n─â la 15 cm lungime, cu 5-7 foliole eliptic-ascu╚Ťite, dentate, stipele verucoase, pe partea superioar─â verzi- ├«nchis, pe cea inferioar─â mai deschise ╚Öi pu╚Ťin pubescente. Arbust p├«n─â la 6 m ├«n─âl╚Ťime sau arbore p├«n─â la 10 m ├«n─âl╚Ťime. Scoar╚Ť─â groas─â, cenu╚Öie, ad├«nc-crestat─â, m─âduv─â alb─â, ramuri gri.
negru, ne├ígr─â, negri, -e adj., s. m. 1. Adj. Care nu reflect─â lumina, care are culoarea cea mai ├«nchis─â; p─âcuriu. 2. S. m. art. Unul dintre numele diavolului. 3. Adj. (├Än sintagmele) Post negru = post complet; ajunare. (Reg.) S─âpt─âm├óna neagr─â = s─âpt─âm├óna dinaintea Pa╚Ötilor (├«ncep├ónd de miercuri). (Reg.) Vineri negre = zilele de vineri din timpul anului, c├ónd se poste╚Öte. ÔÇô Din lat. niger, -gra, -grum.
a face din alb negru și din negru alb expr. 1. a avea o mare putere de convingere. 2. a fi inconsecvent.
a fi negru în cerul gurii expr. 1. (d. câini) a fi rău. 2. (d. oameni) a afișa o atitudine caustică / ironică; a ironiza verbal.
a i se face negru înaintea ochilor expr. a se enerva, a se înfuria.
a vedea lucrurile în negru expr. a fi pesimist.
alba-neagra expr. joc de noroc ilegal, practicat de ╚Ömecheri pe strad─â, la care trec─âtorii sunt momi╚Ťi s─â participe, iar apoi sunt sistematic ├«n╚Öela╚Ťi
ceasul r─âu, pisica neagr─â expr. ghinion.
inim─â neagr─â expr. (cart.) pic─â.
la negru expr. (d. v├ónz─âri, cump─âr─âri, tranzac╚Ťii) ilicit, ilegal; elud├ónd prevederile legale.
neagra s. f. sg. art. hot. vulv─â.
negru, negri s. m. persoan─â folosit─â de cineva pentru a executa ├«n numele acestuia, par╚Ťial sau total, ╚Öi ├«ntr-un anonimat deplin, anumite lucruri care cer o calificare superioar─â
negru pe alb expr. indiscutabil, neîndoielnic; clar.
nici alb─â, nici neagr─â / nici cal, nici m─âgar / nici c─âlare, nici pe jos / nici ├«n car, nici ├«n c─âru╚Ť─â expr. 1. (d. o situa╚Ťie) nehot─âr├ót, indecis. 2. ambiguu, de o calitate sau o compozi╚Ťie incert─â.
nici cât să chiorăști un șoarece / cât o ciupitură de purice / cât negru sub unghie / cât un vârf de ac expr. deloc.
oaie neagr─â epr. om care se distinge de ceilal╚Ťi membri ai unui grup / ai unei colectivit─â╚Ťi printr-o conduit─â rea, prin antecedente negative, prin fapte antisociale etc.
ogor negru expr. (intl.) 1. loc nefavorabil desf─â╚Öur─ârii unor ac╚Ťiuni infrac╚Ťionale. 2. loc unde un ho╚Ť poate fi prins asupra faptului.
omul negru expr. poli╚Ťist.
panter─â neagr─â expr. (de╚Ť.) ╚Ťigan.
pe lista neagr─â expr. 1. indezirabil. 2. care urmeaz─â a fi suprimat; vizat spre a fi asasinat.
pentru zile negre (pop. ÔÇô d. economii) pentru situa╚Ťii imprevizibile, pentru momente grele.
pia╚Ť─â neagr─â expr. (pub.) zon─â economico-financiar─â a tranzac╚Ťiilor ╚Öi opera╚Ťiunilor ilicite.
╚Ťap negru expr. (intl.) judec─âtor.

Negru dex online | sinonim

Negru definitie

Intrare: negru (adj.)
negru adjectiv substantiv neutru
  • silabisire: -gru
Intrare: Negru
Negru
Intrare: negru (s.m.)
negru substantiv masculin substantiv neutru
  • silabisire: -gru
Intrare: alb─â-neagr─â
alb─â-neagr─â substantiv feminin (numai) singular
Intrare: ap─â-neagr─â
ap─â-neagr─â substantiv feminin (numai) singular
Intrare: brad-negru
brad-negru substantiv masculin
Intrare: bub─â-neagr─â
bub─â-neagr─â substantiv feminin
Intrare: capr─â-neagr─â
capr─â-neagr─â substantiv feminin
Intrare: gândac-negru
gândac-negru substantiv masculin
Intrare: negru-de-fum
negru-de-fum substantiv neutru (numai) singular
Intrare: negru-moale
negru-moale substantiv masculin (numai) singular
  • silabisire: ne-gru-
Intrare: ╚Ťap-negru
╚Ťap-negru substantiv masculin
  • silabisire: ╚Ťap-ne-gru
Intrare: săptămâna negrilor
săptămâna negrilor substantiv feminin articulat nume propriu
Intrare: știr-negru
știr-negru substantiv masculin (numai) singular