Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru negrire

NEGR├Ź, negresc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. (├Änv. ╚Öi pop.) A (se) ├«nnegri. ÔÇô Din negru.
NEGR├Ź, negresc, vb. IV. Tranz. ╚Öi refl. (├Änv. ╚Öi pop.) A (se) ├«nnegri. ÔÇô Din negru.
├ÄNNEGR├Ź, ├«nnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi cu negru, a acoperi cu o culoare neagr─â, a da cu negru; p. ext. a face s─â devin─â de culoare ├«nchis─â, a ├«ntuneca. Amurgul ├«nnegrise zarea, S-auzea-n departe tremurat c├«ntarea Buciumului jalnic. CO╚śBUC, P. I 249. Se nec─âji ╚Öi ╚Öterse versul tot, ├«l ├«nnegri bine, ca s─â nu se mai poat─â citi. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 78. ÔÖŽ A murd─âri, a p─âta. Ai ├«nnegrit-o [c─âma╚Öa] de nu ╚Ötiu z─âu, cum am s-o scot din boal─â. REBREANU, I. 45. ÔÖŽ Fig. (Despre lucruri negre) A face s─â par─â lucrurile ├«nconjur─âtoare de culoare neagr─â. Stoluri de ciori ├«nnegresc ramurile copacilor. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 34. ÔÖŽ Intranz. ╚Öi Refl. A prinde o culoare neagr─â, a deveni negru; fig. (despre plante) a se ve╚Öteji. Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ng─âlbinit. ALECSANDRI, P. P. 284. Abia noaptea ├«nnegre╚Öte, ╚Öi vroi zori s─â se iveasc─â. CONACHI, P. 103. ÔÖŽ Refl. (Despre oameni) A se bronza de soare. 2. Intranz. A p─ârea, a se ar─âta de culoare neagr─â (deta╚Ö├«ndu-se pe un fond deschis). Pe-o culme u╚Öoar─â, ├«nnegrea un p├«lc de m─âr─âcini. SADOVEANU, O. A. III 54. ÔÖŽ A-╚Öi pierde str─âlucirea, a p─âli, a deveni mohor├«t. ╚śi luna ├«nnegre╚Öte ╚Öi ceru-ncet se pleac─â. EMINESCU, O. I 95. 3. Tranz. Fig. A acoperi h├«rtia cu slove; a scrie. Cu g├«ndiri ╚Öi cu imagini ├Ännegrit-am multe pagini, ╚śi-ale c─âr╚Ťii, ╚Öi-ale vie╚Ťii Chiar ├«n zorii tinere╚Ťii. EMINESCU, O. IV 292. 4. Tranz. Fig. A descrie (pe cineva) ├«n culori negre, a vorbi de r─âu; a ponegri. Du╚Ömanii mei se ├«nmul╚Ťesc... Alearg─â to╚Ťi ╚Öi m─â-nnegresc. MACEDONSKI, O. I 37. Cu gardu m-au ├«ngr─âdit, Cu vorba m-au ├«nnegrit. TEODORESCU, P. P. 317. ÔÇô Variant─â: negr├ş (SBIERA, P. 227, NEGRUZZI, S. I 233, id. ib. II 221) vb. IV.
NEGR├Ź vb. IV v. ├«nnegri.
negr├ş (a ~) (├«nv., pop.) (ne-gri) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. negr├ęsc, imperf. 3 sg. negre├í; conj. prez. 3 s─â negre├ísc─â
negr├ş vb. (sil. -gri), ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. negr├ęsc, imperf. 3 sg. negre├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. negre├ísc─â
negr├ş, negr├ęsc, vb. IV (├«nv. ╚Öi pop.) 1. a (se) ├«nnegri, a (se) bronza, a (se) acoperi (de nori). 2. a (se) murd─âri. 3. (fig.) a denigra, a ponegri, a def─âima.
Negri (S─âpt─âm├óna Negrilor) m. pl. alt nume dat s─âpt─âm├ónei mironosi╚Ťelor, care vine dup─â s─âpt─âm├óna luminat─â (a treia zi de Pa╚Öte) c├ónd cele mai multe femei postesc. [Origin─â necunoscut─â].
NEGRI, com. ├«n jud. Bac─âu, pe st.g v─âii Siret; 2.999 loc. (2000). Expozi╚Ťie foto-documentar─â ÔÇ×Ion Ionescu de la BradÔÇŁ ├«n satul Brad. ├Än satul Brad au fost descoperite vestigiile unei a╚Öez─âri dacice, dat├ónd din sec. 1 ├«. Hr.-1 d. Hr., identificat─â ipotetic cu Zargidava. Bisericile Sf. Nicolae (1772, renovat─â ├«n 1890, 1931, 1957), Sfin╚Ťii Voievozi (ante 1809) ╚Öi ├Änvierea lui Laz─âr (ante 1809), ├«n satele N., Poiana ╚Öi Ursoaia.
NEGRI, Ada (1870-1945), scriitoare italian─â. Reprezentant─â a verismului. Poezie de mare sensibilitate, pe teme sociale ╚Öi civice (ÔÇ×FatalitateÔÇŁ, ÔÇ×FurtuniÔÇŁ); liric─â meditativ─â (ÔÇ×MaternitateÔÇŁ, ÔÇ×Din ad├óncÔÇŁ, ÔÇ×Cartea MareiÔÇŁ, ÔÇ×Fons amorisÔÇŁ). Romane (ÔÇ×Steaua de diminea╚Ť─âÔÇŁ) ╚Öi povestiri (ÔÇ×SolitareleÔÇŁ) autobiografice. Traduceri din Al. Vlahu╚Ť─â ╚Öi O. Goga.
NEGRI, Cesare (c. 1536-1604), maestru italian de balet. Unul dintre primii teoreticieni, a men╚Ťionat ├«n lucrarea sa ÔÇ×Noi inven╚Ťii ale dansurilorÔÇŁ cele ÔÇ×cinci pozi╚ŤiiÔÇŁ de baz─â ale dansului academic.
NEGRI, Costache (1812-1876, n. Ia╚Öi), om politic, diplomat ╚Öi scriitor rom├ón. Participant la mi╚Öcarea revolu╚Ťionar─â de la 1848 din Moldova ╚Öi militant pentru unirea Principatelor. Agent diplomatic al Moldovei (1855-1856), apoi al Principatelor Rom├óne (1859-1862) ╚Öi al Rom├óniei (1862-1866) la Constantinopol. Apropiat al lui Al.I. Cuza, a sus╚Ťinut politica reformatoare a acestuia. Liric─â de factur─â folcloric─â. Coresponden╚Ť─â cu valoare documentar─â ╚Öi literar─â. Traduceri.
NEGRI, Pola (1897-1987), actri╚Ť─â american─â de origine polonez─â. Div─â a filmului mut, s-a remarcat ca sensibil─â interpret─â a unor eroine senzuale, scoase ├«n afara legii (ÔÇ×CarmenÔÇŁ, ÔÇ×V─âpaiaÔÇŁ, ÔÇ×Un ultim r─âmas bunÔÇŁ, ÔÇ×╚ÜarinaÔÇŁ, ÔÇ×MazurkaÔÇŁ).
POIANA NEGRII, sat ├«n com. Dorna Candrenilor, jud. Suceava, ├«n depr. Dornelor, la 885 m alt. Sta╚Ťiune cu factori balneari remarcabil─â prin prezen╚Ťa izvoarelor cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, hipotone folosite ca ape de mas─â. Sta╚Ťie de ├«mbuteliere a apelor minerale.

Negrire dex online | sinonim

Negrire definitie

Intrare: negri
negri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
  • silabisire: -gri
Intrare: negrit
negrit participiu
negrire infinitiv lung