Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru neglijeu

NEGLIJÉU, neglijeuri, s. n. (Rar) Îmbrăcăminte comodă de casă pe care o poartă femeile dimineața. ◊ Expr. A fi în neglijeu = a fi îmbrăcat sumar. – Din fr. néglige.
NEGLIJÉU, neglijeuri, s. n. (Astăzi rar) Îmbrăcăminte comodă de casă pe care o poartă femeile dimineața. ◊ Expr. A fi în neglijeu = a fi îmbrăcat sumar. – Din fr. négligé.
NEGLIJÉU, neglijeuri, s. n. (Franțuzism învechit) Ținută comodă de casă; haină femeiască de casă (purtată în special dimineața). Neglijeu de mătase. ◊ Expr. A fi în neglijeu = a fi îmbrăcat cu haine de casă, a avea toaleta neterminată. (În forma neglije) Sînt de-abia îmbrăcată, sînt în neglije, în cel mai mare neglije. NEGRUZZI, S. III 75. – Variantă: neglijé s. n.
neglijéu (ne-gli-) s. n., art. neglijéul; pl. neglijéuri
neglijéu s. n. (sil. -gli-), art. neglijéul; pl. neglijéuri
NEGLIJÉU s. (rar) matineu. (De dimineață ea purta un ~.)
NEGLIJÉU s.n. 1. Îmbrăcăminte comodă de casă (purtată dimineața). 2. Starea unei persoane care nu și-a făcut încă toaleta. [Pron. -jeu. / < fr. néglijé].
NEGLIJÉU s. n. îmbrăcăminte feminină comodă de casă (dimineața). (< fr. négligé)
NEGLIJEU s. (înv.) matineu. (De dimineață ea purta un ~.)

Neglijeu dex online | sinonim

Neglijeu definitie

Intrare: neglijeu
neglijeu substantiv neutru
  • silabisire: -gli-