Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru neglijent

NEGLIJ├ëNT, -─é, neglijen╚Ťi, -te, adj. 1. Care nu-╚Öi ├«ndepline╚Öte ├«ndatoririle cu destul─â grij─â; indolent, nep─âs─âtor. 2. Care nu se ├«ngrije╚Öte de ╚Ťinuta sa, care are o ╚Ťinut─â dezordonat─â, murdar─â etc.; ne├«ngrijit. 3. (Despre ac╚Ťiuni, atitudini etc. ale oamenilor) Care denot─â lips─â de aten╚Ťie, de grij─â, de interes (fa╚Ť─â de ceva, de cineva sau de sine). ÔÇô Din fr. n├ęgligent.
NEGLIJ├ëNT, -─é, neglijen╚Ťi, -te, adj. 1. Care nu-╚Öi ├«ndepline╚Öte ├«ndatoririle cu destul─â grij─â; indolent, nep─âs─âtor. 2. Care nu se ├«ngrije╚Öte de ╚Ťinuta sa, care are o ╚Ťinut─â dezordonat─â, murdar─â etc.; ne├«ngrijit. 3. (Despre ac╚Ťiuni, atitudini etc. ale oamenilor) Care denot─â lips─â de aten╚Ťie, de grij─â, de interes (fa╚Ť─â de ceva, de cineva sau de sine). ÔÇô Din fr. n├ęgligent.
NEGLIJ├ëNT, -─é, neglijen╚Ťi, -te, adj. (Despre persoane) Care nu-╚Öi ├«ndepline╚Öte ├«ndatoririle cu destul─â grij─â; indolent, nep─âs─âtor. ÔÖŽ (Despre realiz─âri, ac╚Ťiuni, atitudini) F─âcut f─âr─â suficient─â grij─â, dezordonat; care v─âde╚Öte nep─âsare, indiferen╚Ť─â. Lucrare neglijent─â. Ôľş Ion Ozun sur├«se cu modestie, f─âc├«nd un gest neglijent cu mina. C. PETRESCU, C. V. 161. ÔŚŐ (Adverbial) O hain─â a Tatianei, scurt─â, neagr─â, e a╚Öezat─â neglijent pe marginea unui scaun. STANCU, U.R.S.S. 42.
neglij├ęnt (ne-gli-) adj. m., pl. neglij├ęn╚Ťi; f. neglij├ęnt─â, pl. neglij├ęnte
neglij├ęnt adj. m. (sil. -gli-), pl. neglij├ęn╚Ťi; f. sg. neglij├ęnt─â, pl. neglij├ęnte
NEGLIJ├ëNT adj. 1. del─âs─âtor, l─âl├óu, ne├«ngrijit, ╚Öleamp─ât, (fam.) ├«ng─âlat. (O femeie ~.) 2. dezordonat, ne├«ngrijit, (prin Munt.) t├ólos, (fam.) de╚Ö─ân╚Ťat. (O ╚Ťinut─â ~.)
Neglijent Ôëá grijuliu
NEGLIJ├ëNT, -─é adj. Dezordonat, ne├«ngrijit; del─âs─âtor, indolent, nep─âs─âtor. ÔÖŽ Care denot─â lips─â de grij─â, de interes. [Cf. fr. n├ęgligent, lat. negligens].
NEGLIJ├ëNT, -─é adj. dezordonat, ne├«ngrijit; del─âs─âtor, indolent. ÔŚŐ care denot─â lips─â de grij─â, de interes. (< fr. n├ęgligent)
NEGLIJ├ëNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) ╚Öi adverbial 1) Care neglijeaz─â; nep─âs─âtor. 2) (despre persoane) Care nu este obi╚Önuit cu ordinea; dezordonat. 3) Care v─âde╚Öte lips─â de grij─â, de interes. /<fr. n├ęgligent
negligent a. care (se) neglijeaz─â.
*neglig├ęnt, -─â adj. (lat. n├ęgligens, -├ęntis, fr. n├ęgligent). Care neglijeaz─â, nu d─â aten╚Ťiune, nu ├«ngrije╚Öte ce─şa ce trebu─şe s─â ├«ngrijeasc─â, nep─âs─âtor: un director negligent. Care se ├«mbrac─â prost, de╚Öi ar putea s─â se ├«mbrace ma─ş bine: savan╚Ťi─ş ├«s de multe or─ş negligen╚Ť─ş. Adv. Cu negligen╚Ť─â.
NEGLIJENT adj. 1. ne├«ngrijit, ╚Öleamp─ât, (fam.) ├«ng─âlat. (O femeie ~.) 2. dezordonat, ne├«ngrijit, (prin Munt.) t├«los, (fam.) de╚Ö─ân╚Ťat. (O ╚Ťinut─â ~.)

Neglijent dex online | sinonim

Neglijent definitie

Intrare: neglijent
neglijent adjectiv
  • silabisire: -gli-